41:2 Mi-a fost aratat cazul fratelui P. Pentru un oarecare timp, el a luat pozitia de oponent al adevarului. Pacatul lui n-a fost acela de a nu primi ceea ce a crezut sincer ca este o eroare, ci acela de a nu fi cercetat cu sarguinta, ca sa castige o cunoastere despre ceea ce el se opunea. El a luat de bun faptul ca adventistii pazitori ai Sabatului, ca organizatie, erau gresiti. Aceasta parere era in armonie cu simtamintele lui si n-a vazut necesitatea de a o descoperi el insusi, prin cercetarea zeloasa a Scripturilor si cu rugaciune serioasa. Daca ar fi urmat aceasta cale, el ar fi putut sa fie acum mult mai avansat fata de pozitia lui prezenta. El a fost prea incet spre a primi dovada si prea neglijent in cercetarea Scripturilor, spre a vedea daca aceste lucruri erau asa. Pavel nu i-a considerat vrednici de guvernare pe aceia care s-au opus invataturilor lui atata timp cat au putut, pana cand au fost constransi, prin dovada coplesitoare, sa se hotarasca in favoarea invataturii pe care a invatat-o el si pe care a primit-o de la Dumnezeu.