39:1 Transferarea comorii pamantesti
39:2 Iubite frate N: De cand te-am intalnit la adunarea de tabara de la Tipton, am simtit o grea povara din pricina cazului tau. Cu greu m-am putut abtine sa nu ma adresez tie personal, in timp ce prezentam poporului cuvintele Domnului Hristos: "Nu va strangeti comori pe pamant, unde le mananca moliile si rugina, si unde le sapa si le fura hotii; ci strangeti-va comori in cer, unde nu le mananca moliile si rugina, si unde hotii nici nu le sapa, nici nu le fura. Pentru ca unde este comoara voastra, este si inima voastra." (Matei 6,19-21)
39:3 Mi-am amintit de persoana ta ca de unul care mi-ai fost aratat in viziune cu catva timp in urma. Credeai ca aveai datoria sa predici altora Cuvantul; dar exemplul tau, asa cum este acum, mai mult i-ar impiedica sa imbratiseze adevarul, decat i-ar converti predica ta sa creada in el. Tu marturisesti a crede cea mai solemna solie de punere la proba; cu toate acestea, credinta ta n-a fost sustinuta de fapte. Tu ai teoria adevarului, dar n-ai fost convertit prin el. Adevarul n-a pus stapanire deplina asupra inimii tale si nu s-a manifestat in viata zilnica.
39:4 Tu trebuie sa fii convertit, sa fii schimbat prin reinnoirea mintii. Dar cand adevarul pune stapanire asupra inimii tale, el va efectua o schimbare in viata ta. Lumea necredincioasa va fi atunci convinsa ca exista o putere in adevarul care a facut o schimbare atat de mare intr-un om iubitor de lume, cum ai fost tu. Tu iubesti lumea aceasta. Comorile tale sunt aici, si inima ta este cu ele. Si daca puterea adevarului nu va desparti afectiunile tale de dumnezeul tau, care este lumea aceasta, tu vei pieri impreuna cu comorile tale.
39:5 Iti dai numai putin seama de caracterul inalt al lucrarii pentru aceste zile de pe urma. N-ai facut sacrificii pentru adevar. Ai un spirit limitat si zgarcit si ai inchis ochii fata de lipsurile celor nenorociti si nevoiasi. Compasiunea ta
39:6 n-a fost miscata spre a usura nevoile celor asupriti, si nici n-ai avut o inima sa ajuti cauza lui Dumnezeu cu mijloacele tale sau sa le imparti pentru nevoile celor in suferinta. Inima ta este cu comorile tale pamantesti. Daca nu-ti biruiesti iubirea pentru lucrurile din lume, nu vei avea nici un loc in Imparatia cerurilor.
39:7 Invatatorul Legii l-a intrebat pe Isus ce trebuia sa faca pentru a putea mosteni viata vesnica. Isus l-a trimis la poruncile Tatalui Sau, spunandu-i ca ascultarea de ele era necesara pentru mantuirea lui. Hristos i-a spus ca cunostea poruncile, si ca daca va asculta de ele va avea viata. Observati raspunsul lui: "Invatatorule, toate acestea le-am pazit cu grija din tineretea mea." (Marcu 10,20). Isus s-a uitat cu mila si cu iubire la acest tanar amagit. El era gata sa-i descopere ca face o greseala in pazirea din inima a poruncilor pe care atat de increzator a afirmat ca le pazea. Isus ii spuse: " Iti lipseste un lucru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi vino, ia-ti crucea, si urmeaza-Ma." (Marcu 10,21)
39:8 Isus i-a atras atentia acestui tanar, direct, aratandu-i defectul din caracterul sau. I-a amintit de propria Sa lepadare de sine, care I-a caracterizat viata. Pentru salvarea omului, El a parasit totul si l-a rugat pe tanar sa urmeze exemplul Sau, asigurandu-l ca va avea o comoara in cer. A tresaltat cumva de bucurie inima acestui tanar fata de aceasta asigurare ca va avea o comoara in cer? O, nu! Idolul lui era comoara pamanteasca; ea a eclipsat valoarea mostenirii vesnice. El s-a intors de la cruce, de la viata de sacrificiu de Sine a Rascumparatorului, spre aceasta lume. El avea o licarire de dorinta dupa mostenirea cereasca, totusi cu regret intoarce spatele acestei perspective. In sufletul lui s-a dat o lupta, el trebuia sa faca o alegere, si, in cele in urma, s-a decis sa-si continue iubirea pentru avutiile pamantesti.
39:9 Tanarul acesta avea avutii mari si inima lui era legata de ele. El n-a putut consimti sa-si transfere avutiile in cer prin renuntarea la afectiunile lui fata de ele si spre a face bine cu ele - sa binecuvanteze pe vaduva si pe orfan si astfel sa fie bogat in fapte bune. Iubirea acestui tanar pentru avutiile sale pamantesti era mai puternica decat iubirea pentru semenii lui si pentru mostenirea nepieritoare. Alegerea lui a fost facuta. Indemnul prezentat de Isus, de asigurare a comorii din cer, a fost respins, pentru ca el n-a putut consimti sa se supuna conditiilor. Puterea afectiunii lui pentru bogatiile lui pamantesti a triumfat, si cerul, cu toata slava lui atractiva, a fost sacrificat pentru avutiile acestei lumi. Tanarul a fost foarte trist, pentru ca el dorea ambele lumi; dar el a sacrificat-o pe cea cereasca pentru cea pamanteasca.
39:10 Dar numai putini isi dau seama de iubirea lor pentru bogatii pana nu vine proba de a se sprijini pe ei. Multi din cei care marturisesc a fi urmasi ai lui Hristos dovedesc atunci ca sunt nepregatiti pentru cer. Faptele lor marturisesc ca ei iubesc mai mult bogatiile lor decat pe semenii sau pe Dumnezeul lor. Ca si tanarul bogat, ei intreaba de calea spre viata; dar cand calea este aratata, se estimeaza pretul si sunt convinsi ca trebuie sa-si sacrifice bogatiile pamantesti, ca sa devina bogati in fapte bune, ei spun ca cerul costa prea mult. Cu cat sunt mai mari avutiile adunate pe pamant, cu atat mai dificil este pentru posesor sa inteleaga ca ele nu sunt ale lui, ci ca sunt date cu imprumut spre a fi folosite spre slava Sa.
39:11 Isus a folosit aici ocazia sa dea ucenicilor Sai o invatatura impresionanta: "Isus a zis ucenicilor Sai: 'Adevarat va spun ca greu va intra un bogat in Imparatia cerurilor." (Matei 19,23) "Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac, decat sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu." (Marcu 10,25)
39:12 Aici se vede puterea bogatiilor.
39:13 Puterea iubirii bogatiilor asupra mintii omului este aproape paralizanta. Bogatiile sucesc capul multora, si ii fac sa actioneze ca si cum ar fi lipsiti de ratiune. Cu cat au mai mult din aceasta lume, cu atat doresc mai mult. Teama lor de a nu ajunge in lipsa creste o data cu bogatiile lor. Au tendinta sa adune bani pentru viitor. Sunt avari si egoisti, temandu-se ca Dumnezeu nu Se va ingriji de nevoile lor viitoare. Astfel de persoane sunt intr-adevar sarace fata de Dumnezeu. Pe masura ce isi aduna bogatii, ei isi aduna si increderea in ele, si nu au credinta in Dumnezeu si in fagaduintele Sale.
39:14 Cel sarac, care are credinta si incredere in Dumnezeu, care isi pune increderea in iubirea si purtarea Lui de grija, si care abunda in fapte bune, folosind in mod judicios putinul pe care il are spre a-i binecuvanta pe altii cu mijloacele sale, este bogat fata de Dumnezeu. El simte ca semenul sau il solicita si nu poate sa nu-i dea atentie si totusi sa asculte de porunca lui Dumnezeu: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." (Marcu 12,31). Cel sarac, care este bogat fata de Dumnezeu, considera mantuirea semenilor lui de mai mare importanta decat tot aurul si argintul care exista in lume.
39:15 Hristos arata calea pe care cei care au bogatiile acestei lumi si nu sunt bogati fata de Dumnezeu pot sa-si asigure adevaratele avutii. El spune: Vinde ce ai, fa milostenii, si strange-ti o comoara in cer. Remediul pe care il propune El pentru cei bogati este un transfer al afectiunii lor de la bogatiile pamantesti la mostenirea vesnica. Investindu-si banii in cauza lui Dumnezeu, spre a ajuta la salvarea de suflete, si prin binecuvantarea celor nevoiasi cu banii lor, ei ajung bogati in fapte bune si isi strang "pentru vremea viitoare drept comoara o buna temelie, pentru ca sa apuce adevarata viata." (1 Timotei 6,19). Aceasta se va dovedi o investitie sigura. Dar multi arata, prin faptele lor, ca n-au incredere in banca cerului. Ei aleg sa incredinteze pamantului banii lor, decat sa-i trimita mai degraba, inaintea lor, in cer, pentru ca inima lor sa poata fi cu comoara lor cereasca.
39:16 Stimate frate, ai in fata ta o lucrare - sa te straduiesti sa birui
39:17 lacomia si iubirea bunurilor ceresti, si mai ales increderea de sine, pentru ca ai avut un succes aparent in asigurarea lucrurilor acestei lumi. Bietii oameni, care marturisesc a-L iubi pe Dumnezeu, sunt vrednici de compatimit! In timp ce marturisesc ca Il cunosc pe Dumnezeu, Il neaga prin faptele lor. Ce mare este intunericul lor! Ei marturisesc ca cred adevarul, dar faptele nu corespund cu marturisirea lor. Iubirea de bogatii ii face pe oameni egoisti, exigenti si aroganti. Bogatia inseamna putere; dar adesea iubirea pentru ea deposedeaza si paralizeaza tot ce este nobil si evlavios in om.
39:18 Bogatiile aduc cu sine responsabilitati mari. A obtine bogatie printr-o afacere necinstita, inselaciunea in negustorie, prin asuprirea vaduvei si a orfanului, sau prin ingramadirea de bogatii si neglijarea lipsurilor celor nevoiasi, va aduce, in cele din urma, pedeapsa descrisa prin apostolul inspirat: "Ascultati acum voi, bogatilor! Plangeti si tanguiti-va din pricina nenorocirilor care au sa vina peste voi. Bogatiile voastre au putrezit, si hainele voastre au fost roase de molii. Aurul si argintul vostru au ruginit; si rugina lor va fi o dovada impotriva voastra: ca focul are sa va manance carnea! V-ati strans comori in zilele din urma! Iata ca plata lucratorilor, care v-au secerat campiile, si pe care le-ati oprit-o, prin inselaciune, striga! Si strigatele seceratorilor au ajuns la urechile Domnului ostilor." (Iacov 5,1-4)
39:19 Cei mai smeriti si cei mai saraci dintre adevaratii ucenici ai lui Hristos, care sunt bogati in fapte bune, sunt mult mai binecuvantati si mult mai pretiosi in fata lui Dumnezeu decat oamenii care se lauda cu marile lor bogatii. Ei sunt mult mai onorati in curtile cerului decat cei mai inaltati regi si nobili care nu sunt bogati inaintea lui Dumnezeu.
39:20 Apostolul Pavel il sfatuieste pe Timotei sa-i indemne pe bogati: "Indeamna pe bogatii veacului acestuia sa nu se ingamfe, si sa nu-si puna nadejdea in niste bogatii nestatornice, ci in Dumnezeu, care ne da toate lucrurile din belsug, ca sa ne bucuram de ele. Indeamna-i sa faca
39:21 binele, sa fie bogati in fapte bune, sa fie darnici, gata sa simta impreuna cu altii, asa ca sa-si stranga pentru vremea viitoare drept comoara o buna temelie pentru ca sa apuce adevarata viata." (1 Timotei 6,17-19) Indemnul acesta este si pentru tine, frate N., si chiar pentru multi dintre cei care marturisesc a crede adevarul pentru aceste zile de pe urma.
39:22 Cei care aduna bani sau investesc in mare masura in tarini, in timp ce-si lipsesc familia de confortul vietii, actioneaza ca niste oameni nesabuiti. Ei nu ingaduie membrilor familiei lor sa se bucure de lucrurile pe care li le-a dat Dumnezeu din belsug. Cu toate ca au mari posesiuni, adesea, familiile lor sunt obligate sa munceasca mult peste puterea lor pentru a economisi, ca sa fie adunati si mai multi bani. Creier, oase si muschi sunt impovarati la maximum pentru a acumula, iar religia si indatoririle crestine sunt neglijate. Ambitia este: munca, munca, munca, de dimineata pana seara.
39:23 Multi nu manifesta nici o dorinta serioasa sa afle voia lui Dumnezeu si sa inteleaga pretentiile Sale asupra lor. Unii care incearca sa-i invete pe altii adevarul, ei insisi nu asculta de Cuvantul lui Dumnezeu. Cu cat cauza lui Dumnezeu are invataturi de felul acesta, cu atat va fi mai putin prospera.
39:24 Multi, carora Dumnezeu le-a incredintat bogatii, nu se gandesc ca lucreaza impotriva propriului lor interes vesnic, prin retinerea egoista a bogatiilor lor. Apostolul le arata ca, ajungand bogati in fapte bune, lucreaza pentru ei insisi. Strang pentru ei, asigurandu-si in cer o comoara nepieritoare, ca sa poata apuca viata vesnica. Impartind pentru nevoile cauzei si ajutandu-i pe cei nevoiasi, ei fac cu credinciosie lucrarea pe care le-a repartizat-o Dumnezeu; si amintirea faptelor lor generoase si iubitoare si a lepadarii de sine vor fi scrise in cartile din cer. Orice fapta de dreptate va fi imortalizata, desi cel care a facut-o poate sa nu vada ca el a facut ceva vrednic de luat in seama. Daca umblarea zilnica a celor care marturisesc adevarul ar fi o pilda vie a vietii lui Hristos, de la ei ar straluci o lumina care i-ar conduce si pe altii la Rascumparatorul.
39:25 Numai in ceruri vor putea fi pretuite rezultatele vietii consecvente, armonioase si evlavioase, in lucrarea de salvare a altora.
39:26 Stimate frate, ai mult de facut in familia ta, pentru a arata ca adevarul a facut o lucrare buna pentru tine si ca el a avut o influenta pasnica, curatitoare si inaltatoare vietii si asupra caracterului tau. Tu marturisesti a crede ca traim in zilele de pe urma, si ca noi prezentam lumii avertizarea si solia de punere la proba; dovedesti tu aceasta prin faptele tale? Dumnezeu te pune la incercare si El va descoperi adevaratele simtaminte ale inimii tale.
39:27 Domnul ti-a incredintat talanti, sub forma de bani, ca sa-i folosesti pentru inaintarea cauzei Sale, sa binecuvantezi pe nevoiasi si sa-i usurezi pe cei lipsiti. Tu poti face mult mai mult bine cu banii tai decat poti sa faci prin predicare, in timp ce-ti retii banii. Ai dat tu talantii tai sub forma de bani la zarafi, pentru ca atunci cand va veni Stapanul si va zice: "Da-ti socoteala de ispravnicia ta" (Luca 16,2), sa poti, fara sa te incurci, sa-I prezinti talantii tai dublati, atat capitalul, cat si dobanda, pentru ca nu i-ai ingramadit, nu i-ai ingropat, egoist, in pamant, ci i-ai pus in folosinta? Priveste la istoria vietii tale din trecut. Pe cat de multi ai binecuvantat cu banii tai? Cate inimi ai facut recunoscatoare pentru generozitatea ta? Te rog sa citesti capitolul 58 din Isaia. Ai dezlegat tu lanturile rautatii? Ai cautat sa dezlegi legaturile robiei, ca sa dai drumul celor asupriti, si sa rupi orice fel de jug? Ai impartit painea ta cu cel flamand, si ai adus tu in casa ta pe nenorocitii fara adapost? Ai acoperit pe un om gol?
39:28 Daca ai fost bogat in aceste fapte bune, poti pretinde fagaduintele din acest capitol: "Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede;
39:29 neprihanirea ta iti va merge inainte, si slava Domnului te va insoti. Atunci tu vei chema, si Domnul va raspunde, vei striga, si El va zice: 'Iata-Ma!' Daca vei da mancarea ta celui flamand, daca vei satura sufletul lipsit, atunci lumina ta va rasari peste intunecime, si intunericul tau va fi ca ziua namiaza mare! Domnul te va calauzi neincetat, iti va satura sufletul chiar in locuri fara apa, si va da din nou putere madularelor tale; vei fi ca o gradina mult udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca." (Isaia 58,8-11). Dar acum nu esti indreptatit la aceste binecuvantari fagaduite. Tu n-ai fost angajat in aceasta lucrare. Priveste la viata ta din trecut si gandeste-te la cat de lipsita este ea de actiuni de bine, nobile si generoase. Ai vorbit despre adevar, dar nu l-ai trait. Viata ta n-a fost inaltata si sfintita, ci a fost caracterizata de egoism si zgarcenie. Tu ai slujit cu credinciosie eul. Acum este timpul suprem sa-ti schimbi calea si sa lucrezi cu harnicie pentru asigurarea comorii ceresti.
39:30 Tu ai pierdut mult din ceea ce nu mai poti recastiga niciodata. Tu n-ai folosit ocaziile spre a face bine, si necredinciosia ta a fost inregistrata in cartile din ceruri. Viata lui Hristos a fost caracterizata prin lepadare de sine, sacrificiu de sine si binefacere dezinteresata. Tu nu tii seama cum trebuie de pregatirea necesara pentru Imparatia lui Dumnezeu. Ideile tale sunt intru-totul prea simpliste. A vorbi este o treaba ieftina nu costa prea mult. Faptele, roadele vor hotari caracterul pomului. Ce roade ai adus? Apostolul Iacov ii indeamna pe fratii sai: "Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare credinta aceasta sa-l mantuiasca? Daca un frate sau o sora sunt goi sau lipsiti de hrana cea de toate zilele, si unul dintre voi le zice: 'Duceti-va in pace, incalziti-va si saturati-va!' fara sa le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?" (Iacov 2,14-16). Dorintele tale bune, frate, nu-i vor satisface pe cei nevoiasi.
39:31 Faptele trebuie sa marturiseasca pentru sinceritatea simpatiei si iubirii tale. De cate ori ai indeplinit in litera cele prezentate mai sus?
39:32 Tu ai o foarte buna pretuire a persoanei tale, dar ai o lucrare de facut, pe care n-o poate face nici un alt om pentru tine. Firea ta trebuie schimbata, trebuie sa aiba loc o transformare a firii intregi. Tu iubesti adevarul cu vorba, nu cu fapta. Il iubesti putin pe Domnul, dar bogatiile tale mai mult. Altfel ti-ar spune Domnul, daca te-ar gasi asa cum esti acum: "Bine, rob bun si credincios intra in bucuria stapanului tau"? (Matei 25,21). La ce bucurie se face referire aici? "Care pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu." (Evrei 12,2). Bucuria care era pusa inaintea lui Isus a fost aceea de a vedea suflete rascumparate prin sacrificarea Slavei sale, a onoarei Sale, a bogatiilor Sale si a propriei Sale vieti. Bucuria Lui era salvarea omului. Cand toti cei rascumparatori vor fi adunati in Imparatia lui Dumnezeu, El va vedea rodul sufletului Lui si va fi multumit.
39:33 Cei care sunt conlucratori cu Hristos, partasi cu El la lepadarea de sine a Lui si la sacrificiul Lui, pot fi instrumentele aducerii sufletelor la Hristos si le poate vedea mantuite pentru vesnicie, laudand pe Dumnezeu si pe Miel, care i-a rascumparat.
39:34 Pleasanton, Kansas, 15 octombrie 1870.