Printable ModeMarturii pentru comunitate vol.2, 38
|
38:1 Cauza in Vermont -3 38:2 Poate fi prezentata o perspectiva magulitoare de a investi in brevete sau alte intreprinderi presupuse a fi stralucitoare in jurul carora Satana arunca o vraja fermecatoare. Perspectiva de a obtine bani mai multi, repede si usor, ii ademeneste. Ei rationeaza ca, desi au hotarat sa puna acesti bani in vistieria lui Dumnezeu, in acest caz ii vor folosi si ii vor inmulti mult, si atunci vor da cauzei o suma mai mare. Ei nu puteau sa vada posibilitatea unui esec. Banii plecau din mainile lor si in curand aflau, spre regretul lor, ca au facut o greseala. Perspectivele stralucitoare au palit. Asteptarile lor nu s-au realizat. Au fost inselati. Satana i-a biruit. El a fost mai dibaci decat ei, si a reusit sa le obtina banii si astfel sa lipseasca lucrarea lui Dumnezeu de ceea ce ar fi trebuit sa fie folosit pentru sustinerea ei in raspandirea adevarului si pentru salvarea de suflete, pentru care Hristos a murit. Ei au pierdut tot ce au investit si L-au jefuit pe Dumnezeu de ceea ce ar fi trebuit restituit Lui. 38:3 Unii dintre cei carora le-a fost incredintat numai un talant se scuza ca ei n-au un numar asa de mare de talanti ca cei carora le-au fost incredintati mai multi. Ca si ispravnicul necredincios ei ascund talantul in pamant. Se tem sa-I redea lui Dumnezeu ceea ce El le-a incredintat. Se angajeaza in intreprinderi lumesti, dar investesc putin in cauza lui Dumnezeu, daca se poate vorbi de asa ceva. Ei asteapta ca cei care au mai multi talanti sa duca sarcina lucrarii, in timp ce simt ca ei nu sunt raspunzatori pentru inaintarea si succesul ei. 38:4 Cand va veni Stapanul sa Se socoteasca cu slujitorii Sai, cei neintelepti vor recunoaste incurcati: "Am stiut ca esti om aspru, care seceri de unde n-ai semanat, si strangi de unde n-ai vanturat; mi-a fost frica (Frica de ce? Ca stapanul va pretinde o parte din talantul cel mic incredintat lor) si m-am dus 38:5 de ti-am ascuns talantul in pamant: iata-ti ce-i al tau". Stapanul lui ii va raspunde: "Rob viclean si lenes! Ai stiut ca secer de unde n-am semanat, si ca strang de unde n-am vanturat; prin urmare, se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi, si la venirea mea, eu mi-as fi luat cu dobanda ce este al meu! Luati-i dar talantul si dati-l celui ce are zece talanti. Pentru ca celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; dar de la cel care n-are, se va lua si ce are! Iar pe robul acela netrebnic aruncati-l in intunericul de afara: acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor." (Matei 25,24-30) 38:6 Multi dintre cei care in aceasta lume au putin sunt reprezentati prin omul care are un talant. Ei se tem sa se increada in Dumnezeu. Le este teama ca Dumnezeu le va cere ceva, ceea ce ei pretind ca este al lor. Ei isi ascund talantul in pamant, temandu-se sa-l investeasca undeva, pentru ca sa nu li se ceara sa-I dea lui Dumnezeu imbunatatirile. In loc sa dea talantul la zarafi, cum a cerut Dumnezeu, ei il ingroapa sau il ascund unde nu poate fi de folos nici lui Dumnezeu, nici omului. Multi dintre cei care marturisesc ca iubesc adevarul fac tocmai aceasta lucrare. Ei isi inseala propriul lor suflet, pentru ca Satana le-a orbit ochii. Jefuind pe Dumnezeu, ei s-au jefuit mai mult pe ei insisi. Din cauza lacomiei si a unei inimi rele, necredincioase, ei s-au lipsit pe ei insisi de comoara cereasca. Pentru ca n-aveau decat un talant, ei s-au temut sa-l incredinteze lui Dumnezeu si l-au ascuns in pamant. Se simt eliberati de raspundere. Le place sa vada progresul adevarului, dar nu se gandesc ca sunt chemati sa practice lepadarea de sine si sa ajute lucrarea prin mijloacele lor, desi n-au o cantitate mare. 38:7 Toti trebuie sa faca ceva. Cazul vaduvei care a aruncat in vistierie cei doi banuti ai ei este inregistrat pentru folosul altora. Hristos a laudat-o pentru jertfa pe care a facut-o si a atras 38:8 atentia ucenicilor asupra faptului: "Adevarat va spun ca vaduva aceasta a dat mai mult decat toti cei ce au aruncat in vistierie; caci toti ceilalti au aruncat din prisosul lor, dar ea, din saracia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ramasese ca sa traiasca." (Marcu 12,43.44) Hristos a pretuit darul ei ca fiind mai de valoare decat darurile mari ale celor bogati. Ei au dat din prisosul lor. Ei n-aveau sa simta nici o lipsa din cauza darurilor lor. Dar vaduva s-a lipsit pe sine chiar si de nevoile vietii spre a da darul ei cel mic. Ea nu putea sa vada cum aveau sa fie satisfacute lipsurile ei viitoare. Ea n-avea sot ca s-o intretina la nevoie. Ea s-a increzut in Dumnezeu pentru ziua de maine. Valoarea darului nu este pretuita atat de mult dupa cantitatea data, cat prin proportia si prin motivul care au inspirat daruirea. Cand va veni Hristos, a carui rasplata este cu El, El va da fiecaruia dupa cum va fi lucrarea lui. 38:9 Toti, atat cei de sus, cat si cei de jos, bogat sau sarac, au fost inzestrati de Stapan cu talanti; unii cu mai multi, altii cu mai putini, dupa capacitatea lor diversa. Binecuvantarea lui Dumnezeu va ramane asupra lucratorilor sinceri, iubitori si harnici. Investitia lor va fi cu succes si va asigura suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu si o comoara nepieritoare pentru ei insisi. Toti sunt unelte morale si toti sunt inzestrati cu bunuri ceresti. Talantii sunt proportionati dupa capacitatile posedate de fiecare. 38:10 Dumnezeu da fiecarui om lucrarea lui si asteapta restituiri dupa diferitele inzestrari acordate. El nu cere o inmultire de zece talanti de la cel caruia El i-a dat numai un talant. El nu asteapta de la omul sarac sa faca acte de caritate ca cel care are bogatii. El nu asteapta de la cel slab si suferind activitatea si puterea pe care o are cel sanatos. Acel singur talant, folosit dupa cea mai buna socoteala, va fi primit de Dumnezeu "avandu-se in vedere ce are cineva, nu ce n-are" (2 Corinteni 8,12). 38:11 Dumnezeu ne numeste servi, ceea ce inseamna ca suntem angajati de El sa facem o anumita lucrare si sa purtam anumite raspunderi. El ne-a dat cu imprumut capital pentru investitie. Acesta nu este proprietatea noastra, si noi nemultumim pe Dumnezeu daca pastram bunurile Domnului nostru sau le cheltuim dupa cum ne place. Noi suntem raspunzatori pentru folosirea sau abuzarea de cele ce ne-a imprumutat Dumnezeu. Daca acest capital, pe care l-a pus Dumnezeu in mainile noastre zace adormit sau il ingropam in pamant, chiar daca este numai un talant, noi vom fi trasi la raspundere de Stapan. El ne cere, cu dobanda, nu ceea ce este al nostru, ci ceea ce este al Lui. 38:12 Fiecare talant care se intoarce la Stapan va fi cercetat indeaproape. Faptele si raspunderile servilor lui Dumnezeu nu vor fi socotite ca probleme lipsite de importanta. Fiecare individ va fi tratat in mod personal si i se va cere sa dea socoteala de talantii incredintati lui, fie ca i-a imbogatit sau a abuzat de ei. Rasplata acordata va fi proportionala cu imbunatatirea talantilor. Pedeapsa hotarata va fi dupa cum s-a abuzat de talanti. 38:13 Intrebarea fiecaruia ar trebui sa fie: Ce am eu de la Domnul meu, si cum sa-l folosesc pentru slava Lui? Hristos a zis: "Puneti-i in negot, pana ma voi intoarce." (Luca 19,13) Stapanul ceresc se afla pe drum. Ocazia noastra minunata este acum. Talantii sunt in mainile noastre. Sa-i folosim pentru slava lui Dumnezeu sau sa abuzam de ei? Astazi putem face negot cu ei, dar maine punerea noastra la proba se poate incheia, si socoteala noastra sa fie hotarata pentru veci. 38:14 Daca talantii nostri sunt investiti pentru salvarea semenilor nostri, Dumnezeu va fi proslavit. Mandria si pozitia sunt prezentate ca scuze pentru extravaganta, aratare zadarnica, ambitie si egoism libertin. Talantii Domnului, dati cu imprumut omului ca binecuvantare pretioasa, daca se abuzeaza de ei, vor atrage asupra lor un teribil blestem. Bogatiile pot fi folosite de noi pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu si pentru usurarea nevoilor vaduvei si ale orfanilor. Facand asa, adunam pentru noi binecuvantari bogate. Nu vom primi numai expresii de recunostinta din partea celor care au primit darurile noastre, 38:15 ci insusi Domnul, care a pus mijloacele in mainile noastre, chiar pentru scopul acesta, va face ca sufletele noastre sa fie ca o gradina udata, careia apa nu-i lipseste. Cand va veni timpul secerisului, care dintre noi va avea nespusa bucurie de a vedea snopii pe care i-am adunat noi, ca recompensa pentru credinciosia noastra si pentru folosirea neegoista a talantilor pe care i-a pus Domnul in mainile noastre spre a-i folosi pentru slava Sa? 38:16 La multi din Vermont a fost un esec categoric spre a corespunde cerintelor lui Dumnezeu. Unii au cazut intr-o stare spirituala rece, fara viata, pentru ca au fost servi necredinciosi. Iubirea de lume a umplut atat de mult inima lor, incat au pierdut gustul pentru lucrurile ceresti si au devenit pitici in cunostintele spirituale. Tara a fost lipsita de adevaratul fel de lucrare. Bordoville a devenit centrul de atractie. Toate marile adunari s-au tinut intr-o singura localitate, ceea ce a fost ca si punerea luminii sub obroc; razele ei nu au adus nici un folos celorlalti oameni din tara. Multi sunt inca in intuneric care ar fi putut sa se bucure in cunoasterea adevarului. Talantii, cat si eforturile speciale, au fost rezervate doar unei singure localitati. Aceasta nu este ceea ce Domnul a intentionat sa fie. Dimpotriva, El a planuit ca avertizarea si solia probatoare sa fie date lumii, iar poporul Sau, care este lumina lumii, sa fie raspandit ca martor in mijlocul intunericului moral al acestei lumi; ca viata lor, marturia lor si exemplul lor sa poata fi o mireasma de viata pentru viata sau de moarte pentru moarte. 38:17 Fratii D. trebuie sa fie supravegheati, ca sa nu zadarniceasca planurile lui Dumnezeu prin propriile lor planuri. Ei sunt in primejdie de a restrange lucrarea lui Dumnezeu, care este mare si extinsa. 38:18 Fratele D. va fi in primejdie sa aiba vederi prea stramte despre lucrare. Dumnezeu i-a dat o experienta care ii va fi de mare valoare, daca el o va folosi cum trebuie. Dar exista primejdia ca 38:19 particularitatile lui sa ajusteze acea experienta si ca mintea altora sa fie afectata. Folosirea ca lucrator a fratelui D. nu este ceea ce altfel ar fi, daca n-ar fi atat de predispus sa-si concentreze mintea asupra unei singure idei. El staruie asupra intamplarilor si ideilor pe care le are, si le repeta cu toate amanuntele, cand pentru altii ele sunt fara importanta. 38:20 Mintea i-a fost trezita in ce priveste starea sanatatii lui. El si-a concentrat puterea mintii asupra acestui subiect. Si aceste simptome erau subiectele principale ale conversatiei sale. El tinea mortis sa mearga dupa planul stabilit in minte; si, cautand sa se simta bine, n-a tinut seama ce neplacere le facea altora. Mintea i-a fost, in mare masura, limitata la cazul lui. Aceasta era povara gandurilor si subiectul conversatiilor lui. Prin acest procedeu precis si sistematic, el n-a reusit sa primeasca beneficiul, in speta sanatatea, pe care ar fi putut sa o realizeze, daca ar fi uitat de sine si, din zi in zi, s-ar fi angajat in exercitiu fizic, care i-ar fi abatut mintea de la el insusi. 38:21 Aceleasi lipsuri au marcat lucrarea lui in ogorul Evangheliei. Vorbind poporului, el facea multe introduceri si scuze repetate, incat asistenta era deja obosita inainte ca el sa ajunga la subiectul propriu-zis. Atat cat este posibil, pastorii trebuie sa evite scuzele si introducerile. 38:22 Fratele D. este prea minutios. El staruie asupra amanuntelor inutile. Isi ia timp sa explice puncte care, in realitate, nu sunt importante si care se puteau socoti ca fiind intelese fara a se mai prezenta dovezi, acestea fiind evidente. Dar adevaratele puncte trebuie sa fie atat de convingatoare cat le poate face sa fie vorbirea si fapta. Ele trebuie sa fie importante pietre de hotar. Fratele D. trebuie sa evite micile amanunte care-i obosesc pe ascultatori inainte de a se ajunge la punctele principale. 38:23 Fratele D. are o mare capacitate de a se concentra. Cand mintea lui apuca intr-o anumita directie, este greu pentru el s-o mai indrepte 38:24 in alta parte; el zaboveste obositor asupra unui singur punct. In conversatie, este in primejdie de a-l obosi pe ascultator. Scrierilor lui le lipseste un stil degajat. Obiceiul de a-si concentra mintea asupra unui singur lucru, cu excluderea altor lucruri este o nenorocire. Aceasta ar trebui sa inteleaga el si sa munceasca pentru a restrange si stapani aceasta putere a mintii lui, care este prea activa. Activitatea prea mare a unui organ al mintii intareste acel organ cu slabirea celorlalte. Daca fratele D. ar face o lucrare cu succes in ogorul Evangheliei, el si-ar putea educa mintea. Dezvoltarea mare a acestui organ slabeste sanatatea si utilitatea lui. Exista o lipsa de armonie in mintea lui, iar corpul sufera consecintele. 38:25 Ar fi foarte mult in interesul fratelui D. sa cultive simplitatea in scrierile lui. El trebuie sa evite staruirea asupra unui punct care nu este de o importanta vitala; si chiar cele mai importante adevaruri evidente, cele care sunt prin ele insele clare si lamurite, pot fi acoperite complet prin cuvinte spre a le face sa fie confuze si intunecate. 38:26 Fratele D. poate fi logic in toate punctele adevarului prezent si totusi sa nu fie calificat sa prezinte motivele sperantei noastre, in scris, celor care vorbesc franceza. In aceasta lucrare, el poate sa ajute. Dar subiectul trebuie sa fie pregatit de mai mult de una sau de doua minti , ca aceasta sa nu poarte pecetea vreunei particularitati. Adevarul la care s-a ajuns, care a fost pregatit de mai multe minti, si care, la timpul socotit de Dumnezeu, a fost scos la iveala, veriga cu veriga intr-un lant unit, de catre seriosi cercetatori dupa adevar, trebuie sa fie dat poporului si el va fi adaptat spre a face fata nevoilor multora. Trebuie avuta in vedere scurtimea pentru a-l interesa pe cititor. Articolele lungi, cu o multime de cuvinte, sunt o vatamare a adevarului pe care scriitorul si-l propune sa-l prezinte. 38:27 Fratele D. trebuie sa-si ocupe mai putin mintea cu sine insusi, si sa vorbeasca mai putin despre sine. El ar trebui sa dispara din vedere si, in conversatie, sa evite sa faca referire la sine 38:28 si sa faca din particularitatile vietii lui un model pentru altii, spre a-l imita. Trebuie sa incurajeze adevarata smerenie. El este in primejdie de a crede ca viata si experienta lui sunt superioare fata de ale celorlalti. 38:29 Fratele D. poate fi de valoare pentru cauza lui Dumnezeu, daca exista si armonie in caracterul straduintelor lui. Daca poate sa vada si sa corecteze nedesavarsirile organismului lui deosebit, care au tendinta de a-i vatama utilitatea, Dumnezeu il poate accepta sa fie folosit. El trebuie sa evite predicile lungi si plictisitoare si rugaciunile lungi. Acestea nu-i fac bine nici lui, nici altora. Folosirea indelungata si violenta a organelor vocale i-a iritat gatlejul si plamanii si i-a facut rau sanatatii lui generale, mai mult decat i-a folosit respectarea cu strictete a regulilor pentru mancare si odihna. O supraexcitare sau incordare a organelor vocale pot sa nu se refaca curand si sa-l coste pe vorbitor viata. O maniera de vorbire calma, negrabita, dar serioasa, va avea asupra adunarii o influenta mai buna decat a lasa ca simtamintele sa fie excitate si sa controleze glasul si manierele. Pe cat este posibil, vorbitorul trebuie sa pastreze tonul natural al vocii. Adevarul prezentat este cel care afecteaza inima. Daca vorbitorul face o realitate din aceste adevaruri, cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, el va fi in stare sa-i impresioneze pe ascultatori de faptul ca el este serios, fara sa oboseasca peste masura delicatele organe ale gatului si ale plamanilor. 38:30 Fratele D. este profund interesat de viata lui de familie; totusi, exista o primejdie: sa cultive, in conversatie, obiceiul de a-si concentra mintea asupra lucrurilor care il intereseaza pe el in mod deosebit, dar care nu pot interesa sau nu aduc profit altora. El incearca sa pastreze un sistem care, in sine, este corect; dar si aici se va vedea ca acele lucruri care sunt folositoare in sinea lor pot deveni obositoare si chiar apasatoare, daca se staruie prea mult asupra lor si daca se cauta a le indeplini in orice imprejurare. Exista primejdia de a neglija problemele mai dificile. 38:31 Fratele D. trebuie sa evite a fi plictisitor in straduintele sale. In ansamblu, influenta lui a fost buna. Fratele D. este din fire un bun administrator in lucrurile vremelnice. Instruirea si exemplul lui au fost, in aceasta privinta, de ajutor celor care au fost destul de smeriti, ca sa se lase sfatuiti. Dar invidia, neincrederea, razvratirea, tanguirea si murmurarea, care exista in comunitate, au fost descurajatoare. Acest frate ar trebui sa se pazeasca spre a nu fi prea exigent. 38:32 Pentru a desavarsi caracterul crestin, noi nu trebuie sa cultivam numai o viata de rugaciune retrasa si linistita, si nici o viata cu totul de zel formal si cuprins de emotii, in timp ce evlavia personala este neglijata. Dar timpul de fata ne cere sa fim asteptatori ai revenirii Domnului si sa fim vigilenti in lucrarea pentru salvarea semenilor nostri. "In sarguinta fiti fara preget. Fiti plini de ravna cu duhul, slujiti Domnului." (Romani 12,11). Dumnezeu nu va accepta nici cele mai inflacarate servicii, daca ei nu sunt mai intai consacrati prin supunerea sufletului fata de El si iubirea Lui. La o anumita grupa de persoane exista primejdia de a indeparta sistematic atat Duhul lui Dumnezeu, cat si vitalitatea religiei lui Hristos, si de a prezenta in schimb o serie de indatoriri si ceremonii obositoare. 38:33 Noi traim in mijlocul unei generatii inguste si perverse, iar planurile noastre frumoase si exacte nu pot fi aduse la indeplinire spre avantajul tuturor. Daca ne coboram demnitatea, nu vom reusi sa-i ajutam pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Slujitorii lui Hristos trebuie sa se adapteze la conditiile diferite ale oamenilor. Ei nu pot pune in aplicare reguli exacte, daca au de-a face cu cazurile tuturor. Lucrarea trebuie sa fie variata spre a veni in intampinarea oamenilor acolo unde se afla ei. "Mustrati pe cei ce se despart de voi; cautati sa mantuiti pe unii, smulgandu-i din foc; de altii iarasi fie-va mila cu frica, urand pana si camasa manjita de sange." (Iuda 21,22) 38:34 Apostolul ii sfatuieste pe fratii lui din Corint: "Deci, fie ca mancati, fie ca beti, fie ca faceti altceva: sa faceti totul pentru 38:35 slava lui Dumnezeu. Sa nu fiti pricina de pacatuire, nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru biserica lui Dumnezeu. Dupa cum ma silesc si eu in toate lucrurile sa plac tuturor, cautand nu folosul meu, ci al celor mai multi, ca sa fie mantuiti." (1 Corinteni 10,31-33) "Caci macar ca sunt slobod fata de toti, m-am facut robul tuturor, ca sa castig pe cei mai multi." (1 Corinteni 9,19) "Am fost slab cu cei slabi ca sa castig pe cei slabi. M-am facut tuturor totul, ca, oricum, sa mantuiesc pe unii din ei." (1 Corinteni 9,22). "Noi care suntem tari, suntem datori sa rabdam slabiciunile celor slabi, si sa nu ne placem noua insine. Fiecare din noi sa placa aproapelui, in ce este bine, in vederea zidirii altora. Caci si Hristos nu Si-a placut Lui Insusi; ci, dupa cum este scris: 'Ocarile celor ce Te ocaresc pe Tine, au cazut peste Mine.'" (Romani 15,1-3) 38:36 Fratele si sora L. din Canada isi pierd treptat sprijinul pe Dumnezeu si iubirea pentru sfintele lucruri ceresti, in timp ce au cautat tot mai mult sa se prinda de comorile lumesti. Ei au slabit legatura cu cele ceresti si s-au legat tot mai hotarat de aceasta lume. Cu cativa ani in urma, le placea sa aiba un oarecare interes in inaintarea adevarului si a lucrarii lui Dumnezeu. Dar mai recent, iubirea lor de castig a crescut si n-au mai fost interesati sa-si faca partea in salvarea oamenilor. Viata lor n-a mai fost caracterizata de lepadare de sine si binefacere din iubire pentru Hristos. Ei au facut doar putin pentru cauza lui Dumnezeu. Ce au facut ei cu talantii lor? I-au ingropat in pamant, investindu-i in tarine. Ei nu i-au dat la zarafi, ca atunci cand va veni, Stapanul sa-si poata primi ce este al Lui, cu dobanda. 38:37 Ei au o lucrare importanta de facut pentru a-si pune in ordine inimile si casa. "Strangeti-va comori in cer." (Matei 6,20). Inimile lor au fost cu lucrurile acestei vieti, iar preocuparile vesnice au fost puse pe planul al doilea. Ei trebuie sa lucreze serios pentru a scoate afara din inima lor iubirea de lume 38:38 si pentru a o inlocui cu afectiunile lor pentru lucrurile de sus, nu pentru cele de pe pamant. Daca slujitorii lui Dumnezeu ar tine minte ca lucrarea lor este sa faca tot ce le sta in putere, cu influenta si mijloacele lor, ca sa salveze sufletele pentru care a murit Hristos, ar exista mai putin efort egoist si necredinciosii ar fi miscati; ei ar fi convinsi ca exista o realitate in adevarul astfel prezentat si sustinut prin exemplu. 38:39 Fratele si sora L. ar trebui sa aiba incredere in lucrare pentru aceste zile de pe urma si sa-si desavarseasca un caracter crestin, pentru ca la venirea lui Isus sa poata primi rasplata cea vesnica. Fratelui L. ii lipseste vigoarea fizica si mintala. El a devenit incapabil sa poarte multa raspundere. Ar trebui sa se sfatuiasca cu fratii lui care sunt chibzuiti si credinciosi. 38:40 Fratele L. este un ispravnic al lui Dumnezeu. Lui i s-au incredintat mijloace si ar trebui sa se trezeasca la datoria sa de a-I reda lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale Sale. El ar trebui sa inteleaga pretentiile lui Dumnezeu asupra lui. Cat traieste si are puterea de a judeca, el trebuie sa foloseasca ocazia de a-si insusi proprietatea pe care i-a incredintat-o Dumnezeu, in loc sa o lase altora, ca sa o foloseasca si s-o insuseasca dupa incheierea vietii lui. 38:41 Satana este intotdeauna gata sa profite de slabiciunile si neputintele oamenilor pentru a urmari propriile sale planuri. El este un adversar viclean si i-a biruit pe multi dintre cei ale caror scopuri erau bine intentionate in ceea ce priveste averea lor pentru folosul cauzei lui Dumnezeu. Unii au neglijat lucrarea pe care le-a dat-o Dumnezeu in legatura cu propriile lor mijloace. Si in timp ce ei sunt neglijenti in asigurarea cauzei lui Dumnezeu cu mijloacele pe care El le-a dat cu imprumut, Satana intervine si le aduce in randurile lui. 38:42 Fratele L. ar trebui sa actioneze mult mai atent. Persoane care nu sunt de credinta noastra obtin bani de la el cu diferite pretexte. El se increde in ei, crezand ca sunt cinstiti. Va fi imposibil pentru el sa mai ia inapoi toti banii care s-au pierdut din mainile lui in randurile vrajmasului. El putea sa faca cu banii lui o investitie sigura 38:43 prin ajutorarea cauzei lui Dumnezeu, strangandu-si astfel o comoara in cer. Adesea, el nu este in stare sa ajute cand ar vrea, pentru ca este neputincios si nu poate dispune de bani sa faca astfel. Atunci cand Domnul solicita banii lui, acestia sunt cel mai adesea in mainile celor carora le-a dat cu imprumut, dintre care unii n-au de gand sa-i inapoieze niciodata, iar altii nu simt nici o ingrijorare fata de problema. Satana isi va implini scopul pe deplin, prin cei necinstiti, care iau cu imprumut, ca si pe oricare alta cale. Aceasta pentru ca tot ceea ce intentioneaza vrajmasul adevarului si al neprihanirii este sa impiedice inaintarea Imparatiei Rascumparatorului nostru. El lucreaza prin agenti spre a-si indeplini scopurile. Daca poate sa impiedice ca banii sa intre in vistieria lui Dumnezeu, el are succes in una din ramurile lucrarii lui. Acele mijloace care ar fi putut sa fie folosite spre a ajuta marele plan de salvare de suflete, el le-a retinut spre a ajuta lucrarea sa. 38:44 Fratele L. trebuie sa aiba ocupatia lui cinstita si sa nu ramana fara lucru. Este privilegiul lui sa fie bogat in fapte bune si sa puna o temelie buna pentru viitor spre a apuca viata vesnica. Nu este prudent pentru el sa urmeze judecata lui gresita. El ar trebui sa se sfatuiasca cu fratii care au experienta si sa caute intelepciunea lui Dumnezeu, ca sa-si poata indeplini bine lucrarea lui. Ar trebui sa fie acum cu adevarat serios si sa-si faca "rost de pungi, care nu se invechesc, o comoara nesecata in ceruri." (Luca 12,33) 38:45 Fratele M. a facut o greseala in viata lui de familie. El n-a exprimat, in cuvinte, acea afectiune pentru sotia lui, pe care era dator s-o exprime. N-a reusit sa cultive adevarata curtoazie si politete crestina. El n-a reusit sa fie tot timpul asa de amabil si sa tina seama de dorintele si confortul ei, precum era datoria lui. Neunirea ei in credinta cu el a dus la multa nefericire pentru amandoi. Fratele M. n-a respectat sfatul si judecata sotiei sale cum ar fi trebuit sa faca. In multe privinte, judecata si discernamantul ei erau mai bune decat ale lui. Daca ar fi fost consultata, ea 38:46 ar fi putut, prin intuitia ei mai clara si discernamantul ei mai profund, sa-l ajute mai ales in problemele de afaceri, pe care le avea cu semenii sai. El n-ar fi trebuit sa staruie in greseala de amor propriu, socotind ca le intelege el insusi pe toate. Daca ar fi fost sfatuit de sotia lui, si daca, prin actiunile lui amabile, ar fi aratat respect fata de ea si o dorinta de a-i fi pe plac, el nu si-ar fi facut nimic mai putin decat datoria. Daca sfatul ei era in conflict cu datoria lui fata de Dumnezeu si pretentiile Lui asupra sa, atunci putea alege sa se deosebeasca, si in cea mai linistita maniera posibila sa-i prezinte ca motiv ca nu poate sa sacrifice credinta sau principiile sale. Ar fi fost in interesul fratelui M. sa aiba, in problemele vremelnice, judecata si sfatul sotiei sale. 38:47 Atata timp cat este jignitor, aspru si incapatanat, el nu poate avea nici o influenta spre a o castiga pe sotia lui la adevar. El trebuie sa faca o reforma. Trebuie sa devina intelegator, sa fie tandru, delicat si iubitor. Trebuie sa lase sa patrunda in inima lui soarele bucuriei si al multumirii fericite, si apoi sa lase ca razele ei sa straluceasca in familia sa. El si-a adus in familie pe cei a caror influenta avea sa se dovedeasca pentru sotia lui mai degraba un blestem decat o binecuvantare. Facand astfel, el a adus asupra ei poveri care puteau fi evitate. Ea trebuia sa fie consultata si dorintele ei respectate atat cat este posibil, fara compromiterea religiei lui. 38:48 Fratele M. si-a ales propria cale si a avut o vointa ferma, care era mai mult incapatanare. Adesea era neinduplecat. Nu trebuia sa fie asa. El marturisea a crede un adevar care are o influenta sfintitoare, ingaduitoare si curatitoare, pe care sotia lui nu-l are. Trebuia sa arate ca adevarul exercita o putere asupra firii lui perverse, ca il face rabdator, amabil, ingaduitor, tandru, afectuos si iertator. Calea cea mai buna pentru fratele M. de a fi un misionar viu in familia lui, este ca el sa exemplifice in viata lui viata scumpului nostru Rascumparator. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: