37:1 Cauza in Vermont -2
37:2 Marturia fratelui D. are nevoie sa fie insufletita de harul lui Dumnezeu. El are nevoie de o ungere noua, ca sa poata fi in stare sa inteleaga marimea lucrarii si sa-si consacre intreaga fiinta pentru inaintarea cauzei lui Dumnezeu. Domnul poate da de lucru tuturor urmasilor Sai. Toti pot sa arate slava Lui, daca vor. Dar majoritatea refuza sa faca acest lucru. Ei marturisesc credinta, dar n-au fapte. Credinta lor este moarta, fiind singura. Ei evita responsabilitatile si poverile, si vor fi rasplatiti dupa cum au fost faptele lor. Pentru ca unii nu vor sa ridice poverile pe care le-ar putea ridica, sau sa faca lucrarea pe care ar putea sa o faca, lucrarea este prea grea pentru cei cativa care s-au angajat in ea. Ei vad ca este atat de mult de facut, incat supraimpovareaza puterea lor si sunt repede istoviti.
37:3 Dumnezeu cheama in acest timp lucratori ale caror interese sunt pe deplin armonizate cu lucrarea si cauza Lui. Pastorii angajati in aceasta lucrare trebuie sa fie insuflati cu vigoare prin duhul si puterea adevarurilor pe care le predica, si atunci vor avea o influenta. Rar se va ridica poporul mai sus de pastorul lui.
37:4 Un duh iubitor de lume in el are o influenta extraordinara asupra altora. Oamenii fac din lipsurile lor o scuza spre a-si acoperi duhul lor iubitor de lume. Ei isi linistesc constiinta, socotind ca pot fi liberi sa iubeasca lucrurile acestei vieti si sa fie nepasatori fata de lucrurile spirituale, pentru ca asa sunt pastorii lor. Ei isi inseala propriile lor suflete si raman in prietenie cu lumea, pe care apostolul o declara ca este vrajmasie cu Dumnezeu.
37:5 Pastorii trebuie sa fie pilda pentru turma. Ei trebuie sa manifeste o iubire nepieritoare pentru suflete si aceeasi consacrare pentru cauza pe care doresc s-o vada infaptuita in popor. Pastorii din Vermont au facut o greseala in lucrarea lor. Ei au trecut iar si iar peste acelasi teren spre a ajuta comunitatile, cand adesea ei insisi aveau nevoie de lucrarea atribuita lor, spre a fi adusi in pozitia in care Dumnezeu putea sa le binecuvanteze lucrarea si sa-i faca roditori. N-a existat nici un lucrator constiincios, eficient, pe deplin calificat, spre a sustine toate partile lucrarii din Vermont.
37:6 Fratele si sora I. sunt bolnavi. Dumnezeu nu pune responsabilitati foarte mari asupra lor. Ei trebuie sa vegheze cu atentie ca sa nu se micsoreze influenta lor. Ei n-au copiii lor proprii, care sa-i solicite sa exercite iubire si purtare de grija parinteasca, si sunt in pericol sa devina ingusti, egoisti si capriciosi in vederile si simtamintele lor. Toate lucrurile acestea au o influenta rea asupra cauzei lui Dumnezeu. Ei trebuie sa lucreze pentru a-si pastra mintea la un nivel inalt si sa nu se faca masura pentru altii. Cei care n-au copii, pentru a-si impartasi ideile si munca si pentru a exercita rabdare, toleranta si iubire, trebuie sa se pazeasca, pentru ca ideile si munca lor sa nu se concentreze asupra lor insisi. Ei sunt putin calificati sa-i instruiasca pe parinti in ceea ce priveste educarea copiilor lor, pentru ca ei n-au avut experienta in aceasta lucrare. Si totusi, in foarte multe cazuri, cei care n-au copii sunt
37:7 cei mai dispusi sa-i instruiasca pe cei care au, cand, in acelasi timp, ultimii sunt ei insisi copii in anumite privinte. Ei nu pot fi intorsi de pe o anumita cale si au nevoie chiar de mai multa rabdare exercitata fata de ei insisi decat au copiii. A avea un drum trasat si a merge pe acel drum spre neplacerea altora, inseamna egoism.
37:8 Lucrurile mici sunt cele care testeaza caracterul. Faptele nepretentioase ale zilnicei lepadari de sine, impreuna cu buna dispozitie si amabilitatea sunt cele care Ii plac lui Dumnezeu. Noi nu trebuie sa traim pentru noi, ci pentru altii. Noi trebuie sa fim o binecuvantare, prin uitare de eul nostru si prin atentia noastra fata de altii. Trebuie sa cultivam iubire, rabdare si tarie morala.
37:9 Foarte putini inteleg foloasele ingrijirii, raspunderii si ale experientei pe care copiii le aduc familiei. Multi au familii mari, care cresc fara disciplina; parintii neglijeaza o incredintare pretioasa si o datorie sacra, care, daca este adusa la indeplinire cu credinciosie si temere de Dumnezeu, va aduce nu numai pentru copiii lor, ci si pentru ei insisi, o destoinicie pentru Imparatia cerurilor. Dar o casa fara copii este un loc pustiu. Inimile locatarilor sunt in pericol sa devina egoiste, nutrind iubire pentru propria lor tihna, luand in considerare propriile lor dorinte si comoditati. Ei aduna simpatie pentru ei insisi, dar au putina de aratat fata de altii. Grija si afectiunea pentru copiii dependenti de altii indeparteaza asprimea din firea noastra, ne fac afectuosi si simpatici, si au o influenta de a dezvolta elementele nobile ale caracterului nostru. Multi s-au imbolnavit fizic, mintal si moral, pentru ca atentia le este indreptata aproape exclusiv asupra lor insisi. Ei pot fi salvati de stagnare prin vitalitatea sanatoasa a mintilor mai tinere si felurite, si a neastamparatei energii a copiilor.
37:10 Fratele J. este in varsta. Asupra lui nu trebuie pusa acum nici o raspundere grea. El nu I-a placut lui Dumnezeu in aplicarea gresita a iubirii fata de copiii sai. A avut o prea mare dorinta sa-i ajute
37:11 baneste, ca sa nu-i supere. Urmarind sa faca bine, el le-a facut rau. Ei nu sunt intelepti si credinciosi in administrarea banilor, nici chiar din punct de vedere lumesc. Vazuti din punct de vedere religios, ei sunt foarte deficitari. Nu sunt meticulosi cu privire la lucrurile religioase. Ei nu impodobesc societatea prin pozitia si influenta lor in lume, si nu impodobesc nici cauza lui Dumnezeu prin morala curat crestina si fapte virtuoase in slujba lui Hristos. Ei n-au fost obisnuiti sa se imbrace cu lepadare de sine si incredere in sine, ca pavaza in viata lor. Aici este marele pacat care apasa asupra parintilor. Ei nu i-au instruit pe copiii lor si nu i-au educat pentru Dumnezeu. Nu i-au invatat independenta, stabilitatea de caracter si necesitatea unei vointei ferme si bine directionate. Cei mai multi copii, din aceasta generatie sunt lasati in voia soartei. Ei nu sunt invatati despre necesitatea de a-si dezvolta puterile fizice si mintale pentru vreun scop bun, sa binecuvanteze societatea prin influenta lor, sa fie bine calificati, sa infrumuseteze viata crestina si sa desavarseasca sfintirea in temere de Dumnezeu.
37:12 Fratele J. a gresit, incredintandu-si averea copiilor sai. El si-a pus asupra lor raspunderi pe care nu erau calificati sa le poarte. El a pus mijlocele in afara controlului sau si a adunat bani de la frati pentru lucrarile lui slabe. Dumnezeu n-a fost slavit prin calea urmata de el cu privire la averea lui. El a scuzat calea rea urmata de copiii sai, care nu corespunde cu credinta noastra sau cu standardul Bibliei. El a spus efectiv pacatosului ca ii va merge bine cand Dumnezeu a declarat lamurit ca ii va merge rau.
37:13 Aceste greseli din partea fratelui J. dovedesc o mare lipsa de intelepciune cereasca si, intr-o mare masura, l-au descalificat pentru solemna lucrare care apasa asupra slujitorului credincios al lui Hristos. Ce scuza poate invoca fratele J. inaintea lui Dumnezeu, cand Stapanul ii va cere sa dea socoteala de ispravnicia lui? El
37:14 a fost condus de judecata neconsacrata a copiilor lui si n-a simtit nevoia de a cauta sfat la slujitorii lui Dumnezeu, care stateau in lumina. El a fost condus de o simpatie pervertita si a gresit in aprecieri. A actionat ca un om orb. Procedeul lui i-a facut rau lui insusi si cauzei lui Dumnezeu.
37:15 Ceea ce Vermont are nevoie nu este doar ca predicatorii sa mearga pe la comunitati, sa se roage, si ocazional, sa dea indemnuri. Un strigat pentru lucratori ar putea fi inaltat in mod continuu printre poporul lui Dumnezeu din Vermont. Este nevoie de lucratori seriosi si zelosi spre a intari lucrurile care raman prin slujirea nevoilor spirituale ale poporului. Peste tot, mai ales in Vermont, cauza lui Dumnezeu are nevoie de purtatori de poveri. Oamenii merg mereu si mereu pe acelasi teren, dar ei realizeaza foarte putin, daca se poate vorbi de asa ceva. Ei fac o vizita placuta fratilor lor si aceasta este adesea tot ce realizeaza; si totusi, ei asteapta sa fie remunerati pentru timpul lor.
37:16 Cand scriu imi vine in minte cazul fratelui si sorei K. Ei n-au practicat purtarea de grija pentru altii. Ei n-au simtit raspunderea care apasa asupra lor de a fi purtatori de poveri. Mi-a fost aratat ca fratele K. a fost printre altii, care au simtit ca aveau de facut o lucrare pentru Domnul. Este adevarat ca are, si asa au multi altii, daca vor sa o faca. In lucrarea lui Dumnezeu, sunt lucratori eminenti care au experienta in lucrare si care isi consacra timpul si puterea slujirii lui Dumnezeu. Acestia trebuie sustinuti in mod generos. Dar cei care pleaca doar ca sa viziteze comunitatile ocazional - si mai ales cei care n-au familie de intretinut si au stare materiala buna - nu trebuie sa ia salariu din vistieria Domnului.
37:17 Fratele si sora K. n-au experienta in a se sacrifica pentru adevar, in a fi bogati prin fapte bune, strangandu-si comoara in cer. Simpatia, purtarea de grija si rabdarea lor n-au
37:18 fost exercitate de copii supusi si iubitori. Ei au tinut seama de comoditatea lor egoista. Inima lor n-a fost un izvor care sa trimita curente vii de gingasie si afectiune. Binecuvantandu-i pe altii prin cuvinte amabile de iubire si fapte de mila si binefacere, ei ar fi realizat o binecuvantare pentru ei insisi. Ei au fost prea marginiti in sfera lor de activitate. Daca nu are loc o schimbare a mintii si a fiintei lor si nu sunt reinnoiti prin Duhul lui Hristos, ei nu pot deveni lucratori desavarsiti si eficienti in cauza Rascumparatorului. Viata Lui este pilda pentru crestini. Viata lor trebuie sa fie caracterizata de sacrificiu de sine si binefacere dezinteresata. Interesul personal este prea dominant. O, cat de putin stie fratele K. ce inseamna a lucra pentru Dumnezeu, a inalta crucea lui Hristos si a merge pe urmele Rascumparatorului in tagaduirea de sine!
37:19 Un slujitor al lui Hristos, un invatator al adevarului, un pastor adevarat este, intr-un sens, un slujitor al tuturor, care anticipeaza lipsurile celor care au nevoie de ajutor, si care stie cum sa se faca de folos ici si colo in marea lucrare de salvare a sufletelor. Un barbat care marturiseste a-l invata pe altul adevarul si merge tocmai unde-i place, si lucreaza cand si cum ii place, dar evita raspunderile, nu poarta crucea in urma lui Hristos si nici nu indeplineste mandatul unui pastor al Evangheliei. Putini stiu din experienta ce inseamna a suferi de dragul lui Hristos. Ei doresc sa fie asemenea lui Hristos, dar evita saracia si rastignirea. Ei cu bucurie ar dori sa fie cu El in slava, dar nu le place sa vina la El prin multa lepadare de sine si suferinta.
37:20 Pe fratele K. nu l-a costat prea mult sa afle adevarul, pentru ca barbati alesi de Dumnezeu au pregatit argumente la indemana lui, clare, lamurite si convingatoare. La punctele dificile ale adevarului s-a ajuns prin eforturile serioase ale catorva care au fost devotati lucrarii. Postul si rugaciunea fierbinte catre Dumnezeu au facut ca Domnul sa deschida tezaurul adevarului pentru intelegerea lor. Impotrivitori vicleni si Goliati laudarosi a trebuit
37:21 sa fie intampinati, uneori chiar fata-n fata, dar cel mai des prin scris. Satana i-a indemnat pe oameni la o atitudine feroce, a cautat sa orbeasca ochii si sa intunece intelegerea oamenilor. Putini, care aveau interesul cauzei si al adevarului lui Dumnezeu pe inima, s-au ridicat in apararea lui. Ei n-au cautat comoditatea, ci au fost dispusi sa-si riste chiar si viata de dragul adevarului.
37:22 Acesti cercetatori zelosi dupa adevar si-au riscat puterea vitala si tot ce era al lor pentru lucrarea de aparare a adevarului si a raspandirii luminii. Veriga dupa veriga din pretiosul lant al adevarului a fost cercetata pana ce acesta a alcatuit o frumoasa armonie, unit intr-un lant perfect. Acesti barbati cu minte cercetatoare au scos argumente si le-au prezentat atat de lamurit, incat pot fi intelese si de un scolar. Cat de usor este acum pentru barbati sa devina invatatori ai adevarului, in timp ce se feresc de sacrificiu de sine si de lepadare de sine.
37:23 Acesti cercetatori dupa adevar au suferit pentru el si stiu cat valoreaza. Ei il pretuiesc si simt cel mai deosebit interes pentru inaintarea lui. Lepadarea de sine si crucea se afla direct pe calea fiecarui urmas al lui Hristos. Crucea este cea care bareaza calea afectiunilor firesti si a vointei. Daca inima nu este intru-totul sfintita de Dumnezeu, daca vointa, afectiunile si gandurile, nu sunt aduse in supunere de vointa lui Dumnezeu, va avea loc un esec in prezentarea principiilor adevaratei religii si in exemplificarea vietii lui Hristos in viata. Nu va fi o dorinta adevarata de a sacrifica comoditatea si iubirea de sine si mintea fireasca nu va fi rastignita spre a face lucrarea lui Hristos.
37:24 Exista o lucrare de adus la indeplinire pentru multi dintre cei care locuiesc in Bordoville. Am vazut ca vrajmasul era la lucru, ca sa-si prezinte punctele lui. Oameni carora Dumnezeu le-a incredintat talentele si mijloacele au transferat asupra copiilor lor raspunderea pe care cerul a hotarat-o pentru ei, ca sa fie ispravnici ai lui Dumnezeu. In loc sa-I dea lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale Lui, ei pretind ca tot ce au le apartine, ca si cand ar fi obtinut aceste lucruri prin taria,
37:25 puterea si intelepciunea lor. Cine le-a dat lor puterea si intelepciunea, ca sa obtina comori pamantesti? Cine a udat tarinile lor cu roua cerului si cu ploi? Cine le-a dat soarele sa incalzeasca pamantul si sa trezeasca la viata lucrurile din natura, facandu-le sa infloreasca spre beneficiul omului? Oameni pe care Dumnezeu i-a binecuvantat cu darurile Sale strang in bratele lor comoara pamanteasca si fac din aceste daruri si binecuvantari date lor de milostivul Dumnezeu un blestem, umplandu-si inima cu egoism si neincredere in El. Ei primesc bunurile date lor ca imprumut, pretinzand ca sunt ale lor, uita ca stapanul are pretentie asupra lor si refuza sa-i cedeze dobanda pe care o cere El. Bogatiile pricinuiesc pretinsilor urmasi ai lui Hristos multe incurcaturi si-i strapung cu multe dureri, pentru ca ei Il uita pe Dumnezeu, si il iubesc si i se inchina lui Mamona. Ei ingaduie ca bogatiile lumesti sa le amarasca viata si sa-i impiedice in desavarsirea unui caracter crestin. Si, ca si cum aceasta n-ar fi de ajuns, transmit copiilor lor, spre a-i blestema, ceea ce s-a dovedit a fi nenorocirea propriei lor vieti. Dumnezeu le-a incredintat oamenilor mijloace ca sa-i incerce, ca sa vada daca sunt dispusi sa-L recunoasca in darurile Lui si sa-i foloseasca pentru inaintarea slavei Sale pe pamant.
37:26 Pamantul este al Domnului, cu toate comorile pe care le contine el. Vitele de pe miile de dealuri sunt ale Lui. Tot aurul si tot argintul Ii apartin Lui. El si-a incredintat comorile ispravnicilor, pentru ca prin ele ispravnicii sa faca sa inainteze cauza Sa si sa slaveasca Numele Lui. El n-a incredintat oamenilor aceste comori, pentru ca ei sa se inalte, sa se slaveasca pe ei insisi si sa aiba putere spre a-i oprima pe cei care sunt lipsiti de bogatia acestei lumi. Dumnezeu nu primeste darurile nimanui, pentru ca ar avea nevoie de ele si nu poate avea slava si bogatii fara ele, ci pentru ca este in interesul slujitorilor Lui sa-i inapoieze lui Dumnezeu
37:27 lucrurile care sunt ale Lui. El va primi darurile de bunavoie ale celui cu inima smerita si caita si-l va rasplati pe datator cu cele mai bogate binecuvantari. Dumnezeu le primeste ca sacrificiu, ca ascultare recunoscatoare. El cere si accepta aurul si argintul nostru, ca o dovada ca tot ce avem si suntem ii apartin Lui. El pretinde si accepta innobilarea timpului si a talentelor noastre, ca rod al iubirii Sale, care exista in inima noastra. A asculta este mai bine decat a sacrifica. Fara o iubire curata, darul cel mai pretios este prea sarac pentru Dumnezeu spre a-l accepta.
37:28 Multi si-au legat inimile atat de tare de comoara lor pamanteasca, incat nu vad avantajul de a-si strange o comoara in cer. Ei nu inteleg ca darurile lor benevole pentru Dumnezeu nu-L imbogatesc pe El, ci pe ei insisi. Hristos ne sfatuieste sa ne strangem comori in ceruri. Pentru cine? Pentru Dumnezeu, ca El sa poata fi imbogatit? O, nu! Toate comorile lumii sunt ale Sale, si slava de nedescris si nepretuitele comori din cer toate sunt ale Lui, spre a le da cui vrea El. "Strangeti-va comori in cer." (Matei 6,19). Oamenii pe care Dumnezeu i-a facut ispravnici sunt atat de indragostiti de bogatiile acestei lumi, incat nu discern ca prin egoismul si lacomia lor nu numai ca Il jefuiesc pe Domnul in zecimi si daruri, ci se jefuiesc pe ei insisi de bogatiile vesnice. Ei ar fi putut sa adauge zilnic la comoara lor cereasca, facand chiar lucrarea pe care le-a dat-o Domnul s-o faca, si carora El le-a incredintat mijloace s-o duca la indeplinire. Stapanul urma sa vegheze pentru ocaziile de a face bine si, in timpul vietii, sa puna in practica ei insisi mijloacele spre a ajuta la salvarea semenilor lor si la inaintarea cauzei Sale in diferitele ei ramuri. Procedand astfel, ei fac numai ce cere Dumnezeu de la ei sa faca; ei Ii dau lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale Sale. Multi isi inchid de bunavoie ochii si inimile, ca nu cumva sa vada si sa simta lipsurile cauzei Domnului, si nu ajuta la inaintarea ei, micsorand astfel roadele lor prin
37:29 reduceri din dobanda sau din capital. Unii socotesc ca ceea ce dau ei pentru inaintarea cauzei lui Dumnezeu este in realitate pierdut. Ei considera pierduti atat de multi bani si se simt nesatisfacuti pana cand nu pot sa-i inlocuiasca imediat, astfel incat comoara lor pamanteasca sa nu scada. Exercita zgarcenie si chiar siretenie in relatiile lor cu fratii si cu cei din lume si nu ezita sa insele in afaceri spre a se avantaja pe ei insisi si a castiga ceva bani.
37:30 Unii, de frica sa nu-si piarda comoara pamanteasca, neglijeaza rugaciunea si adunarea spre a aduce inchinare lui Dumnezeu, pentru ca sa aiba timp mai mult sa-l consacre gospodariilor lor sau afacerilor. Prin faptele lor, ei arata pe care lume pun pretul cel mai mare. Ei sacrifica privilegiile religioase, care sunt esentiale pentru inaintarea lor spirituala, pentru lucrurile acestei vieti si n-ajung sa obtina o cunoastere a vointei divine. Ei nu-si desavarsesc caracterul crestin, si nu ajung la masura pusa de Dumnezeu. La ei, pe primul loc se afla interesele vremelnice si-L jefuiesc pe Dumnezeu de timpul pe care ar trebui sa il consacre slujirii Lui. Pe astfel de persoane Dumnezeu le observa bine si ele vor primi mai degraba un blestem, decat o binecuvantare. Unii isi pun bunurile in afara controlului lor, plasandu-le in mainile copiilor lor. Motivul lor ascuns este de a se pune in situatia in care sa nu se simta raspunzatori sa dea din averea lor pentru raspandirea adevarului. Ei nu inteleg ca banii pe care ii manuiesc nu sunt ai lor, ci ai Domnului.
37:31 Multora le-ar placea sa vada suflete convertite, daca acest lucru s-ar putea face fara nici un sacrificiu din partea lor; dar, daca este vorba de averea lor, ei se retrag, pentru ca aceasta este de o mai mare valoare pentru ei decat sufletele barbatilor si femeilor pentru care a murit Hristos. Daca cei carora Dumnezeu le-a incredintat mijloace ar intelege responsabilitatea lor ca ispravnici ai lui Dumnezeu, ar pastra in mainile lor
37:32 ceea ce le-a dat Dumnezeu cu imprumut, si ar putea indeplini astfel cu credinciosie datoria care le revine spre a-si face partea in ducerea mai departe a lucrarii lui Dumnezeu. Daca toti ar putea intelege planul mantuirii si valoarea unui singur suflet rascumparat prin sangele lui Hristos, ei ar socoti orice alt interes ca fiind de mica importanta.
37:33 Parintii ar trebui sa aiba o mare teama, incredintandu-le copiilor talantii si mijloacele pe care Dumnezeu le-a pus in mainile lor, afara numai daca au cea mai sigura dovada ca copiii lor au un mai mare interes, iubire si consacrare pentru cauza lui Dumnezeu decat ei insisi si ca acesti copii vor fi mai seriosi si mai zelosi in sprijinirea lucrarii lui Dumnezeu, si mai binevoitori in ducerea mai departe a diferitelor intreprinderi in legatura cu ea, care necesita mijloace. Dar multi isi plaseaza mijloacele in mainile copiilor lor, punand in felul acesta asupra lor raspunderea propriei lor ispravnicii, pentru ca Satana ii indeamna sa faca acest lucru. Procedand astfel, ei pun acele mijloace, in mod efectiv, in randurile vrajmasului. Satana aranjeaza problema spre a o pune de acord cu propriul lui scop si sustrage de la cauza lui Dumnezeu mijloacele de care aceasta are nevoie, ca sa poata fi sprijinita din belsug. Eforturile facute spre a prezenta adevarul in fata poporului nu sunt nici pe jumatate atat de complete si de extinse pe cat ar trebui sa fie. Nici a cincea parte nu se face acum din ceea ce ar putea fi facut prin raspandirea de publicatii si aducerea in raza sunetului adevarului a tuturor celor care pot fi convinsi sa vina.
37:34 Timpul de proba pentru multi se incheie. Satana isi aduna zilnic recolta de suflete. Unii iau decizii finale impotriva adevarului, si multi mor fara sa-l cunoasca. Mintea lor nu este luminata, iar ei nu s-au pocait de pacatele lor; si totusi, oameni care marturisesc evlavia isi aduna comori pamantesti si isi indreapta eforturile spre a castiga si mai mult. Ei sunt insensibili fata de situatia barbatilor si femeilor care se afla in sfera lor de influenta, si care pier din
37:35 lipsa de cunostinta. Munca bine orientata, facuta cu smerenie, ar face mult spre a-i lumina si converti pe semenii lor; dar exemplul multora, care ar putea face mult bine, spune in mod virtual: Sufletele voastre sunt de mai mica valoare pentru mine decat interesele mele lumesti.
37:36 Multi iubesc adevarul in mica masura, iar lumea, intr-o masura mai mare. "Dupa roadele lor ii veti cunoaste." (Matei 7,20). Lucrurile spirituale sunt sacrificate pentru cele vremelnice. Roada adusa de acestea nu este spre sfintire si exemplul lor nu va fi asa, incat sa-i convinga pe pacatosi si sa-i converteasca de pe caile lor gresite la adevar. Ei permit ca sufletele lor sa mearga la pierzare, cand le-ar putea salva, daca ar face eforturi tot atat de serioase in favoarea lor, precum au facut spre a-si asigura comorile acestei vieti. Pentru a dobandi mai multe din lucrurile acestei lumi, de care, in realitate, n-au nevoie, si care nu fac decat sa le mareasca raspunderea si condamnarea lor, multi muncesc dupa un plan fortat si pun in pericol sanatatea, bucuria spirituala, pacea, confortul si fericirea familiilor lor. Ei lasa ca sufletele din jurul lor sa mearga la pierzare, pentru ca se tem ca aceasta va cere ceva din timpul si mijloacele lor spre a-i salva; dumnezeul lor sunt banii. Ei hotarasc sa nu-si sacrifice mijloacele spre a salva suflete.
37:37 Celui caruia i s-a incredintat un talant nu este raspunzator pentru cinci sau pentru doi, ci numai pentru acel unu. Multi neglijeaza sa stranga pentru ei o comoara in cer, facand bine cu mijloacele pe care Dumnezeu le-a dat cu imprumut. Ei nu se incred in Dumnezeu si au o mie de temeri cu privire la viitor. Ca si copiii lui Israel, ei au inimi rele ale necredintei. Dumnezeu a aprovizionat acest popor cu imbelsugare, precum cereau nevoile lor; dar pentru viitor, ei au luat cu imprumut necaz. In calatoriile lor, ei s-au plans si au murmurat ca Moise i-a scos, pentru ca sa-i ucida cu foamea pe ei si pe copiii lor. Dorinta lor imaginara le-a inchis ochii si inimile de la vederea bunatatii si indurarii lui Dumnezeu, in calatoriile lor, si ei au fost nerecunoscatori pentru toate darurile Lui.
37:38 Tot asa de neincrezator este si pretinsul popor al lui Dumnezeu din acest veac al necredintei si degenerarii. Oamenii se tem ca pot ajunge in lipsa, copiii pot deveni nevoiasi, iar nepotii vor fi saraci. Ei nu indraznesc sa se increada in Dumnezeu. Nu au o credinta adevarata in El, care i-a binecuvantat, le-a incredintat darul vietii si le-a dat talanti, ca sa-i foloseasca pentru slava Sa si inaintarea cauzei Sale.
37:39 Multi isi poarta de grija atat de staruitor, incat nu-I dau lui Dumnezeu nici o ocazie sa le poarte de grija. Daca, uneori, ar fi in lipsa de timp si ar fi pusi in situatii de stramtoare, acesta ar fi cel mai bun lucru pentru credinta lor. Daca s-ar increde linistiti in Dumnezeu si ar astepta ca El sa lucreze pentru ei, necesitatea lor ar fi ocazia lui Dumnezeu; si binecuvantarea Lui in situatia lor critica ar face sa le sporeasca iubirea fata de El si i-ar conduce sa pretuiasca binecuvantarile lor vremelnice intr-un sens mai inalt decat au facut vreodata mai inainte. Credinta lor ar creste, speranta lor s-ar imbunatati si buna dispozitie ar lua locul tristetii, al indoielilor si murmurarii. Credinta multora nu creste din lipsa de exercitare.
37:40 Ceea ce consuma vlaga poporului lui Dumnezeu este iubirea de bani si prietenia cu lumea. Privilegiul poporului lui Dumnezeu este sa fie lumini luminatoare si stralucitoare in lume, spre a inmulti cunoasterea de Dumnezeu si spre a avea o intelegere mai lamurita a vointei Lui. Dar ingrijorarile acestei vieti si inselaciunea bogatiilor ineaca samanta semanata in inimile lor si ei n-aduc roade spre slava Sa. Ei marturisesc ca au credinta, dar aceasta nu este o credinta vie, pentru ca nu este sprijinita de fapte. Credinta fara fapte este moarta. Cei care marturisesc ca au credinta mare, dar n-au fapte, nu vor fi mantuiti prin credinta lor. Satana crede adevarul si tremura, totusi acest fel de credinta n-are nici o virtute. Multora dintre cei care au facut o inalta marturisire de credinta le lipsesc faptele bune. Daca si-ar dovedi credinta lor prin faptele lor, ei ar putea exercita o puternica influenta
37:41 de partea adevarului. Dar ei nu imbunatatesc talantii mijloacelor imprumutate lor de Dumnezeu. Cei care cred ca isi linistesc constiinta prin transferarea averii lor asupra copiilor lor, sau prin sustragere de la cauza lui Dumnezeu si ingaduie ca ea sa treaca in mainile copiilor necredinciosi si nepasatori, ca ei s-o cheltuiasca sau s-o ingramadeasca si sa i se inchine, va trebui sa-I dea socoteala lui Dumnezeu; ei sunt ispravnici necredinciosi ai banilor Domnului. Ei ii ingaduie lui Satana sa-i invinga pe acesti copii ale caror minti sunt sub stapanirea lui. Scopurile lui Satana sunt indeplinite in mai multe feluri, in timp ce ispravnicii lui Dumnezeu sunt uluiti si paralizati; ei nu-si dau seama de marea lor raspundere si de socoteala care trebuie sa vina in curand.
37:42 Cei care au avere si a caror minte este intunecata de dumnezeul acestei lumi par sa fie stapaniti de Satana in a dispune de ea. Daca au copii cu adevarat credinciosi, si, de asemenea, si copii ale caror afectiuni sunt intru-totul pentru lucrurile acestei lumi, facand un transfer al bunurilor asupra copiilor lor, ei dau, in general, o cantitate mai mare acelor copii care nu-L iubesc pe Dumnezeu si care slujesc vrajmasului oricarei dreptati, decat celor care-L slujesc pe Dumnezeu.
37:43 Ei pun in mainile copiilor necredinciosi tocmai lucrurile care se vor dovedi o cursa pentru ei si care vor fi piedici in calea lor de a se preda lui Dumnezeu. In timp ce fac daruri mari copiilor necredinciosi, ei fac daruri foarte reduse celor care sunt de aceeasi credinta cu ei insisi. Tocmai faptul acesta ar trebui sa-i surprinda pe oamenii cu mijloace, care au urmat aceasta cale. Ei ar trebui sa vada ca inselaciunea bogatiilor le-a pervertit judecata. Daca ar putea sa vada influenta care opereaza asupra mintii lor, ar putea intelege ca Satana dispune de aceste probleme foarte conforme cu propriile lui scopuri si planuri. In loc ca Dumnezeu sa le stapaneasca mintea si sa le sfinteasca judecata, ea este stapanita chiar de puterea adversa. Pe cei care erau de aceeasi credinta cu ei,
37:44 uneori, chiar i-a neglijat si, adesea, au fost foarte stricti si exigenti in toate cele ce aveau de-a face cu ei, in timp ce aveau o mana larga pentru copiii necredinciosi si iubitori de lume, despre care stiau ca nu vor folosi mijloacele pe care le-au pus in mainile lor pentru inaintarea cauzei lui Dumnezeu. Domnul cere ca cei carora El le-a imprumutat talantii mijloacelor sa le foloseasca corect, avand ca tinta principala inaintarea cauzei Lui. Oricare alta cauza trebuie sa fie inferioara fata de aceasta.
37:45 Talantii banilor, fie ca sunt cinci, doi sau unul, trebuie sa fie inmultiti. Cei care au o mare suma de bani sunt responsabili pentru un mare numar de talanti. Dar, prin comparatie, cei care sunt saraci nu sunt scutiti de raspundere. Cei care au doar putin in aceasta lume sunt reprezentati ca avand un talent. Totusi, ei sunt intr-un pericol tot atat de mare de a avea prea multa iubire pentru acel putin, si, din egoism, pot sa retina ceea ce este pentru cauza lui Dumnezeu, cum sunt cei mai bogati. Ei nu-si simt primejdia si aplica miscatoarele mustrari, adresate in Cuvantul lui Dumnezeu iubitorilor lumii acesteia, numai celor bogati, in timp ce ei insisi pot fi intr-un pericol si mai mare decat cei mai bogati. Fie ca au mult sau putin, fiecaruia i se cere sa-si puna talantii lui la schimbator, ca, atunci cand vine Stapanul, El sa poata primi ceea ce este al Lui, impreuna cu dobanda. De asemenea, li se cere sa pastreze consacrare fata de Dumnezeu si un interes neegoist fata de cauza si lucrarea Lui. Cautand mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, ei trebuie sa creada fagaduinta Lui, ca toate celelalte li se vor da pe deasupra. In comparatie cu oricare alte considerente, mantuirea sufletelor semenilor lor trebuie sa aiba prioritate, dar acesta nu este cazul, in general. Daca undeva exista o neglijenta, cea care trebuie sa sufere este cauza lui Dumnezeu. Dumnezeu a imprumutat oamenilor talanti nu pentru a le intretine mandria, sau pentru a trezi in ei invidie, ci pentru a fi folositi pentru slava Sa. El i-a facut pe acesti oameni agenti spre a trimite mijloace prin care sa inainteze lucrarea de mantuire a oamenilor. Hristos le-a dat un
37:46 exemplu prin viata Lui. El a parasit bogatiile Sale ceresti si splendoarea, si de dragul nostru S-a facut sarac, pentru ca noi, prin saracia Lui, sa ne putem imbogati. Nu este planul lui Dumnezeu sa ploua bani din cer pentru a fi sustinuta cauza Lui. El a incredintat si a depozitat la oameni mijloace abundente, ca sa nu fie lipsa in nici unul dintre departamentele lucrarii Sale. El ii incearca pe aceia care marturisesc ca Il iubesc, punand bunuri in mainile lor, si apoi ii probeaza sa vada daca iubesc mai mult darul decat pe Datator. Dumnezeu va descoperi la timp adevaratele simtaminte ale inimii.
37:47 Pentru ca sa inainteze cauza lui Dumnezeu, banii sunt necesari. Dumnezeu i-a dat pentru aceasta necesitate din belsug, punand in mainile agentilor Sai mijloace spre a le folosi in orice departament al lucrarii pentru castigarea de suflete. Fiecare suflet salvat este un talant castigat. Daca este convertit cu adevarat, cel adus la cunostinta adevarului, la randul lui, va folosi talantii influentei si ai mijloacelor date lui de Dumnezeu, lucrand pentru salvarea altor semeni de-ai lui. El se va angaja cu seriozitate in marea lucrare de lamurire a celor care sunt in intuneric si ratacire. El va fi unul care va contribui la salvarea de suflete. In felul acesta, talantii influentei si ai mijloacelor sunt pusi continuu la schimbator si la crestere permanenta. Cand vine Stapanul, servul cel credincios este pregatit sa-i dea inapoi atat capitalul, cat si dobanda. Prin roadele lui, el poate dovedi inmultirea talantilor pe care i-a castigat pentru a-i reda Stapanului. Servul credincios isi va fi facut pe atunci lucrarea, si Stapanul, a carui rasplata este cu El, ca sa dea fiecaruia dupa cum va fi fapta lui, va da inapoi servului credincios atat capitalul, cat si dobanda.
37:48 In cuvantul Sau, Domnul a descoperit clar vointa Sa celor care au bogatii. Dar din cauza ca poruncile Lui directe au fost dispretuite, El le prezinta primejdiile din fata lor prin "Marturii". El nu da lumina noua, ci
37:49 le atrage atentia la lumina care a fost deja descoperita in Cuvantul Sau. Daca cei care marturisesc ca iubesc adevarul se tin tare de bogatiile lor, nereusind sa asculte de Cuvantul lui Dumnezeu, si nu cauta ocazii sa faca binele cu ceea ce le-a incredintat El, atunci Domnul Se va apropia si va imprastia bunurile lor. El Se va apropia de ei cu judecata. Pe diferite cai, le va risipi idolii. Vor suferi multe pierderi. Sufletele egoiste nu vor fi binecuvantate. Dar "sufletul binefacator va fi saturat." (Proverbe 11,25). Pe cei care-L onoreaza pe Dumnezeu, El ii va onora.
37:50 Domnul a facut legamant cu Israel ca, daca vor asculta de poruncile Lui, El le va da ploaie la vreme potrivita, va inmulti rodul pamantului si pomii de pe camp vor produce roadele lor. El a fagaduit ca treieratul se va intinde pana la culesul viilor si culesul viilor pana la vremea semanatului, si ca vor manca painea lor pe saturate si vor locui in tara lor, in siguranta. El va face ca vrajmasii lor sa piara. Nu va avea oroare fata de ei, ci va merge impreuna cu ei si va fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Lui. Dar, daca vor nesocoti poruncile Sale, El ii va trata exact invers. Blestemul Lui va ramane asupra lor, in locul binecuvantarii Lui. Va frange mandria puterii lor si va face cerurile de deasupra lor ca fierul si pamantul ca arama. "Vi se va istovi puterea fara de folos; pamantul vostru nu-si va da roadele, si pomii de pe pamant nu-si vor da rodurile. Si daca si dupa aceasta va veti impotrivi, Ma voi impotrivi si Eu voua." (Levitic 26,20.21.24)
37:51 Cei care retin in mod egoist mijloacele date lor nu trebuie sa fie surprinsi daca mana lui Dumnezeu le risipeste. Ceea ce ar fi trebuit sa fie consacrat pentru inaintarea lucrarii si a cauzei lui Dumnezeu, poate fi incredintat unui fiu nesabuit, iar el poate sa cheltuiasca banii nebuneste. Un cal frumos, mandria unei inimi vanitoase, poate fi gasit mort in grajd. Din cand in cand, poate muri o vaca. Pot sa urmeze pierderi de fructe sau alte recolte. Dumnezeu
37:52 poate imprastia mijloacele pe care El le-a imprumutat ispravnicilor Lui, daca ei refuza sa le foloseasca spre slava Sa. Am vazut ca unii pot sa n-aiba nici una dintre aceste pierderi care sa le reaminteasca de neglijarea datoriei lor, dar cazurile lor pot sa fie cu atat mai deznadajduite.
37:53 Isus i-a avertizat pe oameni: "Vedeti si paziti-va de orice fel de lacomie de bani; caci viata cuiva nu sta in belsugul avutiei lui. Si le-a spus pilda aceasta: Tarina unui om bogat rodise mult. Si el se gandea in sine, si zicea: 'Ce voi face? Fiindca nu mai am loc unde sa-mi strang rodurile'. 'Iata,'a zis el, ' ce voi face: imi voi strica granarele, si voi zidi altele mai mari; acolo voi strange toate rodurile si toate bunatatile mele; si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea si veseleste-te!' Dar Dumnezeu i-a zis:'Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere sufletul; si lucrurile pe care le-ai pregatit ale cui vor fi?'" Tot asa este si cu cel ce isi aduna comori pentru el, si nu se imbogateste fata de Dumnezeu. Apoi, s-a adresat ucenicilor Lui: "De aceea va spun: Nu va ingrijorati, cu privire la viata voastra, gandindu-va ce veti manca, nici cu privire la trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca. Viata este mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea." (Luca 12,15-23)
37:54 Avertizarile acestea sunt date spre folosul tuturor. Vor folosi ei avertizarile? Vor trage ei foloase din ele? Vor lua ei seama la aceste uimitoare ilustratii ale Mantuitorului nostru si se vor feri ei de exemplul omului bogat nebun? El avea din belsug; asa au multi care marturisesc a crede adevarul, si procedeaza trecand cu vederea cazul sarmanului om bogat nechibzuit. O, daca ar fi intelepti sa simta raspunderile care apasa asupra lor spre a folosi binecuvantarile date lor de Dumnezeu, binecuvantand pe altii, in loc sa le schimbe in blestem. Dumnezeu va raspunde unora ca acestia, ca si nechibzuitului om bogat: "Nebunule!"
37:55 Oamenii actioneaza ca si cand ar fi lipsiti de ratiune. Ei sunt ingropati in grijile acestei vieti. N-au timp
37:56 pe care sa-l consacre lui Dumnezeu, n-au timp sa-I slujeasca. Munca, munca, munca este lozinca zilei. Tuturor celor din jurul lor, li se cere sa lucreze dupa planul fortat spre a se ingriji de ferme mari. Ambitia lor este sa darame si sa cladeasca, ca sa aiba unde sa-si puna bunurile la pastrare. Si totusi, tocmai acesti oameni care sunt coplesiti de bogatiile lor sunt considerati drept urmasi ai lui Hristos. Ei cred ca Hristos vine curand, ca sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape; totusi, n-au spirit de sacrificiu. Ei se afunda mai adanc si tot mai adanc in lume. Isi iau numai putin timp sa cerceteze Cuvantul vietii, sa mediteze si sa se roage. Nu dau acest privilegiu nici altora din familie si nici celor care le slujesc. Totusi, acesti oameni marturisesc a crede ca lumea aceasta nu este caminul lor, ca sunt numai straini si peregrini pe pamant, pregatindu-se sa se mute intr-o tara mai buna. Exemplul si influenta acestora este un blestem pentru cauza lui Dumnezeu. Adevarata ipocrizie le caracterizeaza viata, pretinsa a fi crestina. Ei Il iubesc pe Dumnezeu si adevarul tot atat de mult cat arata faptele lor, si nu mai mult. Un om va actiona intru-totul, dupa cata credinta are. "Asa ca dupa roadele lor ii veti cunoaste." (Matei 7,20) Inima este acolo unde este comoara. Comoara lor este pe acest pamant, deci si inima si interesele lor sunt tot aici.
37:57 "Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare credinta aceasta sa-l mantuiasca?". "Tot asa si credinta: daca n-are fapte este moarta in ea insasi." (Iacov 2,14.17) Cand cei care marturisesc credinta arata ca viata lor se potriveste cu credinta lor, atunci vom vedea o putere care insoteste prezentarea adevarului, o putere care ii va convinge pe pacatosi de vinovatia lor si va atrage suflete aproape de Hristos.
37:58 O credinta statornica este rara printre oamenii bogati. Credinta adevarata, sustinuta de fapte, este rar de gasit. Dar toti cei care poseda aceasta credinta vor fi oameni care nu vor fi lipsiti de influenta. Ei Il vor imita pe Hristos; vor poseda acea bunavointa dezinteresata,
37:59 acel interes in lucrarea de suflete, pe care l-a avut El. Urmasii lui Hristos trebuie sa pretuiasca sufletele asa cum i-a pretuit El. Simpatia lor trebuie sa fie pentru lucrarea scumpului lor Rascumparator si ei trebuie sa lucreze spre a salva cu orice sacrificiu ce a rascumparat El cu sangele Lui. Ce sunt banii, casele si holdele, in comparatie chiar numai si cu un singur suflet?
37:60 Hristos a adus o jertfa totala si completa, o jertfa suficienta spre a salva pe fiecare fiu si fiica a lui Adam, care dovedeste o cainta fata de Dumnezeu, pentru ca a calcat Legea Sa, si manifesta credinta in Domnul Isus Hristos. Totusi, cu toate ca jertfa a fost cuprinzatoare, numai putini consimt sa traiasca o viata de ascultare, ca sa poata avea aceasta mare salvare. Putini sunt dispusi sa imite uimitoarele Lui privatiuni, sa indure suferinte si persecutii si sa aiba parte de munca Lui istovitoare, ca sa-i aduca pe altii la lumina. Si putini vor sa urmeze exemplul Lui de rugaciune frecventa si serioasa catre Dumnezeu, pentru puterea de a indura incercarile acestei vieti si a indeplini indatoririle zilnice. Hristos este Capetenia mantuirii noastre, si, prin suferintele si jertfa Sa, a dat tuturor urmasilor Lui un exemplu ca vegherea, rugaciunea si efortul staruitor erau necesare din partea lor, daca urmau sa reprezinte corect iubirea care se afla in inima Lui pentru neamul omenesc cazut.
37:61 Oameni bogati mor spiritual din cauza neglijentei de a folosi mijloacele puse de Dumnezeu in mainile lor pentru a ajuta la salvarea semenilor lor. Uneori, unii se trezesc la timp si hotarasc sa si-l faca prieten pe Mamona, ca sa poata fi primiti, in cele din urma, in locasurile vesnice. Dar eforturile lor in aceasta directie nu sunt depline. Ei incep, dar, nefiind cu toata inima si seriosi in lucrare, nu reusesc. Nu sunt bogati in fapte bune. In timp ce isi retin incetisor iubirea si se prind de comoara lor pamanteasca, Satana ii biruieste.