English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Marturii pentru comunitate vol.2

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Marturii pentru comunitate vol.2, 3


3:1 MARTURII PENTRU COMUNITATE Numarul 15 Introducere - 1

3:2 Este putin probabil ca fratii mei si surorile mele se vor astepta ca acest numar al Marturiilor sa apara atat de curand. Dar am avut la indemana multe din marturiile mele personale, unele dintre ele fiind redate in paginile care urmeaza. Si nu cunosc o cale mai buna sa prezint punctul meu de vedere despre pericolele si erorile generale, si datoria tuturor celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si pazesc poruncile Lui, decat aceea de a da aceste marturii. Poate ca nu exista o cale mai directa si mai convingatoare de a prezenta ceea ce mi-a aratat mie Domnul.

3:3 A fost important ca numarul 14 sa ajunga la voi cu cateva zile mai inainte de Conferinta Generala. De aceea, acest numar a fost pregatit pentru tipar inainte, ca sa pot gasi timp pentru a elabora un material important pentru ea. De fapt, pentru acest material, n-a existat loc in numarul 14. De aceea, avand la indemana material suficient pentru numarul 15, vi-l prezint cu rugamintea sa-l insoteasca binecuvantarea lui Dumnezeu spre binele iubitului Sau popor.

3:4 Schita de experienta

3:5 De la 7 februarie 1868 la 20 mai 1868

3:6 Dupa ce am ajuns acasa, nu am mai simtit influenta inspiratoare a calatoriei si a lucrarii, dar am simtit oboseala muncii din calatoria noastra din rasarit. Multi m-au indemnat, prin scrisori, sa scriu ceea ce le-am relatat lor despre ceea ce mi-a aratat Domnul cu privire la ei. Si au fost multi carora nu le-am vorbit, desi cazurile lor erau tot asa de importante si urgente. Dar, in starea mea de oboseala, sarcina de a scrie atat de mult parea sa fie mai mult decat puteam eu sa indur. M-a cuprins un simtamant de descurajare si am cazut intr-o stare de slabiciune, ramanand asa cateva zile, adesea lesinand. In aceasta stare trupeasca, am pus la indoiala sarcina mea de a scrie atat de mult, la atatea persoane, unele dintre ele foarte nevrednice. Mi s-a parut ca pe undeva era o greseala in aceasta problema.

3:7 In seara zilei de 5 februarie, fratele Andrews le-a vorbit persoanelor din casa noastra de rugaciune. Dar cea mai mare parte din acea seara, eram intr-o stare de lesin, fara respiratie, sprijinita de sotul meu. Cand fratele Andrews s-a intors de la adunare, fratii au avut un timp de rugaciune pentru mine, si m-am bucurat de-o oarecare usurare. In acea noapte, am dormit bine, si dimineata, desi slabita, m-am simtit minunat de usurata si incurajata. Visasem ca o persoana mi-a adus o panza de material alb si mi-a spus sa o croiesc ca imbracaminte pentru persoane de toate marimile si de toate caracterele si pentru toate imprejurarile de viata. Mi s-a spus sa le croiesc si sa le atarn pe toate, sa fie gata pentru cand vor fi cerute. Am avut impresia ca multi dintre cei pentru care mi s-a cerut sa croiesc imbracaminte erau nevrednici. Am intrebat daca aceasta era ultima piesa de material pe care trebuia s-o croiesc, si mi s-a spus ca nu era; ca, de indata ce-l terminam pe acela mai

3:8 erau si altele de care trebuia sa ma ocup. Ma simteam descurajata de cantitatea de lucru din fata mea, si am spus ca am fost angajata sa croiesc haine pentru altii, timp de peste douazeci de ani, si lucrarile mele n-au fost pretuite si nici n-am vazut ca lucrarea mea facuse mult bine. Persoanei care mi-a adus materialul, i-am vorbit mai ales despre o femeie pentru care mi-a spus sa croiesc o haina. Am aratat ca ea nu avea sa pretuiasca imbracamintea si ca avea sa fie o pierdere de timp si de material spre a i-o darui. Ea era foarte saraca, inferioara ca inteligenta si dezordonata in obiceiurile ei, asa ca in curand o va murdari.

3:9 Persoana a raspuns: "Croieste hainele. Aceasta-i sarcina ta. Pierderea nu este a ta, ci a mea. Dumnezeu nu vede cum vede omul. El planuieste lucrarea care urmeaza sa fie facuta de El, si tu nu poti sti care va prospera: aceasta sau aceea. Se va constata ca multe astfel de suflete sarace vor intra in Imparatie, in timp ce altii, care sunt favorizati cu toate binecuvantarile vietii, care dispun de intelect bun si de mediu placut, care le acorda toate avantajele de dezvoltare, vor fi lasati pe dinafara. Se va vedea ca aceste suflete sarace au trait in totul dupa slaba lumina pe care au avut-o si au progresat prin mijloacele limitate, de care au dispus, si au trait mult mai acceptabil decat unii dintre cei care s-au bucurat de toata lumina si de bogate mijloace de progres."

3:10 Apoi, am prezentat mainile mele, cu pielea ingrosata datorita indelungatei folosiri a foarfecii, si am spus ca nu puteam decat sa ma ingrozesc la gandul ca ma voi indeletnici cu acest fel de munca. Persoana a repetat din nou:

3:11 "Croieste haine. Eliberarea ta inca n-a sosit."

3:12 Cu simtaminte de mare oboseala, m-am ridicat sa ma apuc de lucru. Inaintea mea se aflau niste foarfece noi, lustruite, pe care am inceput sa le folosesc. De indata, simtamintele mele de oboseala si descurajare m-au parasit; foarfecele pareau sa taie cu putin efort din partea mea,

3:13 si am croit imbracaminte dupa imbracaminte, cu usurinta relativa.

3:14 Cu incurajarea pe care mi-a dat-o acest vis, m-am hotarat imediat sa-l insotesc pe sotul meu si pe fratele Andrews in comitatele Gratiot, Saginaw si Tuscola, si sa ma incred in Domnul, ca sa-mi dea puterea de a lucra. Astfel, la 7 februarie, am parasit caminul si am calatorit cincizeci si cinci de mile (88,5 km, n.n.) pana la intalnirea noastra de la Alma. Aici am lucrat, ca de obicei, cu un reconfortant grad de libertate si tarie. Prietenii din comitatul Gratiot pareau interesati sa asculte, dar multi dintre ei sunt mult in urma cu reforma sanitara si lucrarea de pregatire in general. La acesti oameni, se pare ca exista o lipsa de ordine si eficienta, necesare pentru prosperitatea in lucrare si in spiritul soliei. Totusi, trei saptamani mai tarziu, fratele Andrews i-a vizitat si s-a bucurat un timp impreuna cu ei. Nu voi trece cu vederea un motiv de incurajare pentru mine, ca o foarte usturatoare marturie, pe care o scrisesem unei familii, a fost primita cu folos pentru persoanele carora le-a fost adresata. Mai avem inca un interes profund fata de acea familie si dorim mult ca ea sa se poata bucura de prosperitate in Domnul, si, cu toate ca simtim o oarecare descurajare cat priveste interesul in comitatul Gratiot, vom fi nerabdatori sa-i ajutam pe frati cand vor simti nevoia sa fie ajutati.

3:15 La adunarea de la Alma, au fost de fata frati din St. Charles si Tittabawassee, din comitatul Saginaw, care ne-au indemnat sa-i vizitam. Noi nu planuiseram sa intram, de data aceasta, in acest comitat, ci sa vizitam districtul Tuscola, daca era deschisa calea. Neavand nici o stire de la Tuscola, am hotarat sa vizitam Tittabawassee, si intre timp sa scriem celor din districtul Tuscola si sa-i intrebam daca eram doriti acolo. La Tittabwassee, am fost placut surprinsi sa aflam o mare casa de rugaciune, de curand cladita de membrii nostri, plina cu pazitori ai Sabatului. Fratii pareau sa fie gata pentru marturia noastra, si ne-am bucurat de libertate. In acest loc, fusese facuta o lucrare buna si mare, prin stradania credincioasa

3:16 a fratelui A. A urmat multa opozitie amara si persecutie, dar aceasta parea ca dispare la cei care veneau sa asculte, si lucrarea noastra parea sa faca o buna impresie asupra tuturor. In aceasta parte, am participat la unsprezece adunari intr-o saptamana, am vorbit de mai multe ori, timp de o ora pana la doua ore, si am luat parte la alte adunari. La o adunare, s-a facut efortul spre a-i convinge pe unii care pazeau Sabatul sa avanseze si sa-si ia crucea. Indatorirea celor mai multi dintre acestia era botezul. In ultima mea viziune, am vazut locuri in care avea sa fie predicat adevarul si sa fie scoase la lumina biserici pe care trebuia sa le vizitam. Acesta era unul dintre acele locuri. Eu simteam un interes deosebit pentru acesti oameni. In fata mea, au aparut cazurile unora din comunitate si asupra mea a venit un duh de lucrare pentru ei, pe care nu l-am putut respinge. Am lucrat pentru ei timp de trei ceasuri, cea mai mare parte din timp apeland la ei cu simtaminte de cea mai adanca grija si afectiune. Cu acea ocazie, toti si-au luat crucea, au venit in fata pentru rugaciuni si au vorbit aproape toti. A doua zi, au fost botezati cincisprezece.

3:17 Nimeni nu-i poate vizita pe acesti oameni, fara sa fie impresionat de valoarea lucrarii credincioase a fratelui A. pentru aceasta cauza. Lucrarea lui trebuie sa patrunda in locuri in care adevarul n-a fost vestit, si sper ca ai nostri vor inceta eforturile de a-l sustrage de la aceasta lucrare specifica. In spiritul umilintei, el poate merge inainte, sprijinindu-se pe bratul Domnului, ca sa salveze multe suflete din puterile intunericului. Fie ca binecuvantarea lui Dumnezeu sa-l insoteasca mereu.

3:18 Cand seria de adunari din acest loc era aproape de incheiere, a venit fratele Spooner din Tuscola, si ne-a invitat sa vizitam acel district. Prin el am trimis programul, luni, cand s-a intors, si noi am mers joi, dupa botez. Adunarile noastre in Sabat, le-am tinut la Vassar, iar in ziua intai, in cladirea scolii uniunii. Acesta era un loc gratuit, in care se putea vorbi, si am vazut roade bune ale lucrarii noastre. In dupa-amiaza zilei intai, cam treizeci de apostaziati si copii, care nu facusera nici o marturisire, au venit

3:19 in fata. Aceasta a fost o adunare foarte interesanta si folositoare. Unii s-au retras din cauza, si pentru ei am simtit ca trebuie sa lucram in mod special. Dar timpul a fost scurt si mi s-a parut ca aveam sa lasam neterminata lucrarea.

3:20 Intalnirile noastre pentru St. Charles si Alma se apropiasera si, pentru a le face fata, trebuia sa incheiem luni lucrarea noastra din Vassar.

3:21 In acea noapte, ceea ce vazusem in viziune, cu privire la anumite persoane din districtul Tuscola, mi-a revenit intr-un vis si am fost si mai impresionata ca lucrarea mea pentru acei oameni nu era facuta. Cu toate acestea, nu am vazut nici o alta cale decat aceea de a merge la intalnirile noastre. In ziua de marti, am calatorit treizeci si doua de mile (51,5 km) pana la St. Charles si ne-am oprit peste noapte la fratele Griggs. Aici, am scris cincisprezece pagini de marturii si am participat la adunarea de seara. Miercuri dimineata, ne-am hotarat sa ne intoarcem la Tuscola, daca fratele Andrews va incheia intalnirea de la Alma. Cu aceasta, el a fost de acord. In acea dimineata, am mai scris inca cincisprezece pagini, am luat parte la adunare, unde am vorbit o ora, si am calatorit treizeci si trei de mile impreuna cu fratele si sora Griggs, pana la fratele Spoones din Tuscola. Joi dimineata, am mers la Watrousville, la o distanta de saisprezece mile. Am scris saisprezece pagini si am luat parte la adunarea de seara, in cadrul careia am dat o marturie foarte patrunzatoare unuia dintre cei prezenti. In dimineata urmatoare, am scris douasprezece pagini inainte de micul dejun si ne-am intors la Tuscola, unde am mai scris opt pagini.

3:22 In Sabat, inainte de masa, a vorbit sotul meu si apoi am vorbit eu timp de doua ore. Adunarea a fost pentru cateva momente inchisa, am mancat putin, si din nou am vorbit timp de o ora intr-o adunare sociala, prezentand marturii directe pentru unii dintre cei prezenti. Marturiile acestea au fost primite, in general, cu simtaminte de smerenie si recunostinta. Totusi, nu pot spune ca toate au fost primite astfel.

3:23 In dimineata urmatoare, cand ne pregateam sa plecam spre casa de rugaciune, spre a ne angaja in grelele lucrari ale zilei, o sora, pentru care am avut o marturie ca ii lipseau discretia si

3:24 prudenta si nu avea stapanire deplina asupra cuvintelor si actiunilor ei, a intrat impreuna cu sotul ei si a dat pe fata simtaminte de mare neliniste si agitatie. A inceput sa vorbeasca si sa planga. A murmurat putin, a marturisit putin si s-a indreptatit din plin. Ea avea o parere gresita despre multe lucruri pe care i le-am spus. Mandria ei a fost atinsa cand i-am dat pe fata greselile in mod public. Aceasta era in mod vadit dificultatea principala. Dar de ce sa se simta in felul acesta? Fratii si surorile stiau ca aceste lucruri erau adevarate, iar eu nu-i informasem despre nimic nou. Si nu ma indoiesc ca cele spuse erau ceva nou pentru sora respectiva. Ea nu se cunostea pe sine, si nu putea sa-si judece corect propriile cuvinte si fapte. Aceasta estez intr-o oarecare masura, valabil aproape pentru toti, de aici nevoia de reprosuri corecte in biserica si cultivarea de catre toti membrii ei a iubirii pentru marturie sincera.

3:25 Sotul ei parea nemultumit, deoarece am adus greselile sotiei in fata comunitatii, si a spus ca, daca eu as fi urmat instructiunile Domnului nostru din Matei 18,15-17, el nu s-ar fi simtit vatamat: "Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, l-ai castigat pe fratele tau. Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames."

3:26 Sotul meu i-a spus atunci ca trebuie sa inteleaga ca aceste cuvinte ale Domnului se refereau la cazuri de greseli personale, si nu puteau fi aplicate in cazul acestei surori. Ea nu gresise fata de sora White. Dar ceea ce a fost mustrat in public au fost greseli publice, care amenintau cauza si prosperitatea bisericii. Iata, a spus sotul meu, un text aplicabil cazului: 1 Tim. 5,20: "Pe cei ce pacatuiesc mustra-i inaintea tuturor, ca si ceilalti sa aiba frica."

3:27 Fratele si-a recunoscut eroarea, ca un crestin, si parea impacat cu aceasta situatie. Era evident ca, de cand cu adunarea din Sabat dupa-amiaza, ei au primit multe observatii cu privire la unele probleme mult exagerate si rele. De aceea s-a propus sa fie citita marturia scrisa. Cand aceasta s-a facut, sora care era mustrata a intrebat: "Aceasta este ceea ce ati spus dvs. ieri?" Eu am raspuns ca da. Ea parea mirata si cu totul impacata cu marturia scrisa. I-am predat-o, fara sa pastrez vreun exemplar. Aici am gresit. Dar am avut o consideratie atat de afectuoasa fata de ea si sotul ei, si astfel de dorinte si sperante arzatoare pentru prosperitatea lor, incat, in acest caz, am incalcat un obicei stabilit.

3:28 Deja timpul pentru intalnire aproape ca trecuse. Ne-am grabit vreo doi kilometri si jumatate spre adunarea care astepta. Cititorul poate sa judece daca scena acelei dimineti era bine pregatita spre a ne ajuta sa ne adunam cugetul si forta, necesare pentru a sta inaintea poporului. Dar cine se gandeste la aceasta? Unii pot, si dau pe fata putina mila, in timp ce cei impulsivi si nepasatori vor veni cu poverile si incercarile lor, in general, chiar inainte de a vorbi sau cand suntem cu totul extenuati din cauza vorbirii. Totusi, sotul meu si-a adunat toate puterile si, la cerere, a vorbit degajat despre Lege si Evanghelie. Eu primisem o invitatie sa vorbesc dupa-amiaza in noua casa de rugaciune, de curand construita si consacrata de metodisti. Aceasta cladire spatioasa era aglomerata si multi au fost nevoiti sa stea in picioare. Am vorbit degajata cam o ora si jumatate despre prima si a doua mare porunca repetata de Domnul nostru, si am fost surprinsa sa aflu ca erau aceleasi despre care vorbise si pastorul metodist inainte de masa. Ei si poporul lui au fost prezenti spre a asculta ce aveam eu de spus.

3:29 Seara, am avut o importanta intrevedere, la fratele Spooner, cu fratii Miller, Hatch si Haskell, si cu surorile Sturges, Bliss, Harrison si Malin. Acum am simtit

3:30 ca, deocamdata, lucrarea noastra a fost facuta in districtul Tuscola. Noi am devenit foarte preocupati de acesti oameni scumpi, totusi ne temeam ca Satana va profita de sora la care m-am referit si le va produce tulburare. Aveam o dorinta serioasa ca ea sa poata vedea problema in adevarata ei lumina. Calea pe care apucase ii distrusese influenta in biserica si in afara ei. Dar acum, daca avea sa primeasca mustrarea necesara, si, cu umilinta, sa caute sa se schimbe, biserica avea s-o cuprinda din nou in inima ei, iar membrii aveau sa se gandeasca mai mult la crestinismul ei. Si ceea ce este si mai bine, este faptul ca ea se putea bucura de zambetul aprobator al scumpului ei Rascumparator. Va primi ea intru-totul marturia? Aceasta era intrebarea mea ingrijorata. Ma temeam ca n-o va primi si ca inimile fratilor din acel district vor fi intristate din cauza ei.

3:31 Dupa ce ne-am intors acasa, am trimis la aceasta sora dupa un exemplar al marturiei, si, la 15 aprilie, am primit urmatoarele, datate Denmark, 11 aprilie 1868: "Sora White, al 23-lea ultimatum al dvs. va este la indemana. Regret, nu ma pot conforma cererii dumneavoastra."

3:32 Eu mai nutresc inca cele mai afectuoase simtaminte de stima pentru aceasta familie, si voi fi fericita s-o ajut cand pot. Este adevarat ca un astfel de tratament din partea celor pentru care imi dau viata arunca o umbra de tristete asupra mea; dar calea mea a fost atat de clar marcata pentru mine, incat nu pot lasa ca astfel de lucruri sa ma sustraga de la calea datoriei. Cand m-am intors de la oficiul postal, cu nota de mai sus, simtind mai degraba deprimare in spirit, am luat Biblia si am deschis-o cu rugaciune, ca sa pot gasi mangaiere si sprijin in ea, si privirea mea s-a oprit direct asupra urmatoarelor cuvinte ale profetului: "Dar tu, incinge-ti coapsele, scoala-te, si spune-le tot ce-ti voi porunci. Nu tremura inaintea lor, ca nu cumva sa te fac sa tremuri inaintea lor. Iata ca in ziua aceasta te fac o cetate intarita, un stalp de fier si un zid de arama, impotriva intregii tari, impotriva

3:33 imparatilor lui Iuda, impotriva capeteniilor lui, impotriva preotilor lui si impotriva poporului tarii. Ei vor lupta impotriva ta, dar nu te vor birui; caci Eu sunt cu tine, ca sa te scap, zice Domnul" (Ieremia 1,17-19).

3:34 Din aceasta calatorie ne-am intors acasa tocmai inainte de caderea unei ploi mari, care a indepartat zapada. Aceasta furtuna a impiedicat adunarea din Sabatul urmator, si eu am inceput de indata sa pregatesc material pentru Marturia numarul 14. De asemenea, am avut privilegiul sa-l ingrijim pe iubitul nostru frate King, pe care l-am adus in caminul nostru cu o teribila rana la cap si fata. L-am luat in casa noastra, ca sa moara, pentru ca nu puteam socoti sa fie posibil ca cineva cu teasta atat de teribil de zdrobita sa se mai faca bine. Dar, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, dupa o foarte potrivita folosire a apei, o dieta foarte simpla si aerisirea zi si noapte a camerei, pana a trecut pericolul temperaturii, peste trei saptamani acesta a fost in stare sa se intoarca acasa la el si sa participe la lucrarile agricole. El n-a luat nici un medicament de la inceput pana la sfarsit. Desi a slabit considerabil, datorita pierderii de sange din ranile lui si datorita dietei simple, totusi, cand a putut manca mai consistent, s-a refacut repede.

3:35 Cam pe vremea aceasta, am inceput sa lucram pentru fratii si prietenii nostri din apropiere de Greenville. Dupa cum este cazul in multe locuri, fratii nostri au nevoie de ajutor. Acolo, erau unii care pazeau Sabatul, totusi, ei nu apartineau bisericii si, de asemenea, erau unii care au renuntat la Sabat, care aveau nevoie de ajutor. Noi eram dispusi sa ajutam aceste suflete sarmane, dar conduita din trecut si pozitia actuala a membrilor conducatori ai bisericii, in legatura cu aceste persoane, a facut imposibil pentru noi sa ne apropiem de ei. In lucrarea cu cei gresiti, unii dintre fratii nostri au fost prea severi, prea taiosi in observatii. Si cand unii erau hotarati sa lepede sfatul lor si sa se desparta de ei, acestia aveau sa spuna: "Ei, bine, daca doresc sa plece, lasa-i sa plece." Atata timp cat o astfel de lipsa de compasiune, indelunga rabdare si afectiune, ca ale lui Isus,

3:36 erau manifestate de cei ce marturiseau a fi urmasii Lui, aceste suflete sarmane, gresite si fara experienta, lovite de Satana, era sigur ca aveau sa naufragieze in credinta. Oricat de mari ar fi nedreptatile si pacatele celor gresiti, fratii nostri trebuie sa invete sa manifeste nu numai blandetea Marelui Pastor, ci si nemuritoarea Lui purtare de grija si iubire pentru sarmanele oi ratacite. Pastorii nostri muncesc din greu si tin prelegeri saptamana de saptamana si se bucura cand cateva suflete imbratiseaza adevarul; si totusi, frati cu o gandire pripita si dura pot, in cinci minute, sa-si nimiceasca lucrarea, prin ingaduinta simtamintelor care inspira cuvinte de felul acesta: "Ei bine, daca vor sa ne paraseasca, lasa-i sa plece."

3:37 Am descoperit ca nu puteam face nimic pentru oile risipite de langa noi, pana ce n-am indreptat mai intai relele din multi membri ai bisericii. Ei au lasat aceste suflete sa rataceasca. Nu simteau nici o povara pentru ele. De fapt, se parea ca s-au inchis in ei insisi si mureau de o moarte spirituala, din lipsa de exercitiu spiritual. Ei mai iubeau totusi cauza generala si erau gata sa ajute la sprijinirea ei. Aveau sa se ingrijeasca bine de slujitorii lui Dumnezeu. Dar exista o hotarata lipsa de ingrijire fata de vaduve, orfani si cei slabi din turma. In afara unui oarecare interes pentru cauza, in general, exista numai un mic interes, aparent pentru altcineva decat pentru familiile lor. Cu o religie atat de marginita, ei mureau de o moarte spirituala.

3:38 Erau unii care pazeau Sabatul, luau parte la adunare si plateau pentru binefacerea sistematica, si, cu toate acestea, erau afara din biserica. Si este adevarat ca nu erau potriviti sa apartina nici unei biserici. Dar, in timp ce membrii din conducerea bisericii se aflau pe pozitie, asa cum au facut unii dintre ei, dandu-le putina sau nici o incurajare, era aproape imposibil pentru ei sa se ridice in puterea lui Dumnezeu si sa faca mai bine. Cand am inceput sa lucram cu biserica si sa-i invatam ca trebuia sa aiba un duh de a lucra cu cei gresiti, multe dintre cele ce vazusem in legatura cu cauza in acel loc mi-au aparut in fata si am scris marturii aspre nu numai pentru cei care au gresit mult si se aflau in afara bisericii, ci

3:39 si pentru acei membri din biserica ce au gresit mult, prin faptul ca n-au mers sa caute oile pierdute. Si niciodata n-am fost mai dezamagita de felul in care au fost primite aceste marturii. Cand cei care gresisera mult au fost mustrati prin cele mai aspre marturii citite in public, ei le-au primit si au marturisit plangand. Dar unii dintre cei din biserica, care sustineau fi prieteni credinciosi ai cauzei si marturiilor, puteau cu greu sa creada ca era posibil ca ei sa fi fost atat de gresiti, precum ii declarau marturiile ca sunt. Cand li s-a spus ca nu le pasa decat de ei, ca sunt inchisi in ei insisi si in familii; ca au gresit, neingrijindu-se de altii, ca erau exclusivisti si ca au lasat ca sufletele pretioase sa piara; ca se aflau in pericol de a fi autoritari si cu indreptatire de sine, au ajuns intr-o stare de mare agitatie si tulburare.

3:40 Dar aceasta experienta a fost exact ceea ce aveau nevoie spre a-i invata rabdarea fata de altii, in situatii de incercare asemanatoare. Sunt multi care se cred siguri ca nu vor avea nici o incercare cu privire la Marturii, si continua sa creada astfel pana sunt pusi la proba. Ei considera ca fiind ceva ciudat faptul ca cineva se poate indoi. Sunt severi fata de cei care manifesta indoieli, taie si critica aspru spre a-si arata zelul fata de Marturii, manifestand mai mult indreptatire de sine decat umilinta. Dar cand Domnul ii mustra pentru greselile lor, ei descopera ca sunt tot atat de slabi ca ceilalti. Atunci cu greu pot sa indure incercarea. Lucrurile acestea ar trebui sa-i invete umilinta si modestia, afectiunea si iubire nestinsa pentru cei gresiti.

3:41 Mie mi se pare ca Domnul face o chemare speciala, ca cei gresiti, cei slabi si tematori, si chiar si cei care au cazut de la adevar, sa vina la staul. Dar in bisericile noastre sunt numai cativa care socotesc ca asa trebuie. Si sunt si mai putini cei care se afla acolo unde pot sa ajute astfel. Sunt mai multi insa care stau direct in calea acestor suflete sarmane. Foarte multi au un spirit exigent. Ei le cer

3:42 sa vina numai in cutare si cutare conditii, mai inainte ca sa le fie intinsa o mana de ajutor. In felul acesta, ei ii tin la distanta, in conditii neprielnice. Ei n-au invatat ca au o datorie speciala de a merge sa caute aceste oi pierdute. Ei nu trebuie sa astepte ca ele sa vina la ei. Citeste miscatoarea parabola a oii pierdute din Luca 15,1-7: "Toti vamesii si pacatosii se apropiau de Isus ca sa-L asculte. Si fariseii si carturarii carteau si ziceau: 'Omul acesta primeste pe pacatosi, si mananca cu ei.' Dar El le-a spus pilda aceasta: 'Care dintre voi, daca are o suta de oi, si pierde pe una dintre ele, nu lasa pe cele nouazeci si noua pe islaz, si se duce dupa cea pierduta, pana cand o gaseste? Dupa ce a gasit-o, o pune cu bucurie pe umeri; si cand se intoarce acasa, cheama pe prietenii si vecinii sai, si le zice: 'Bucurati-va impreuna cu mine, caci mi-am gasit oaia care era pierduta.' Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decat pentru nouazeci si noua de oameni neprihaniti, care n-au nevoie de pocainta."

3:43 Fariseii au murmurat, pentru ca Isus i-a primit pe vamesi si pe pacatosii de rand, si a mancat impreuna cu ei. In indreptatirea lor de sine, ei ii dispretuiau pe acesti pacatosi sarmani, care ascultau bucurosi la cuvintele lui Isus. Pentru a mustra acest duh al carturarilor si fariseilor, si spre a da o lectie impresionanta pentru toti, Domnul a dat aceasta parabola a oii pierdute. Observa, in deosebi, urmatoarele puncte:

3:44 Cele nouazeci si noua de oi sunt lasate si are loc o cautare zeloasa a celei pierdute. Intregul efort este facut pentru aceasta oaie nefericita. Tot asa trebuie sa fie indreptat si efortul bisericii in favoarea acelor membri care ratacesc din staulul lui Hristos. Si daca ei s-au ratacit departe, nu asteptati sa se intoarca inainte sa incercati sa-i ajutati, ci duceti-va in cautarea lor.

3:45 Cand oaia pierduta a fost gasita, ea a fost adusa acasa cu bucurie, urmata de o bucurie si mai mare. Aceasta ilustreaza lucrarea plina de bucurie a muncii pentru cei rataciti. Comunitatea care se angajeaza cu succes in aceasta lucrare este o comunitate fericita. Acel barbat sau acea femeie al carei suflet este atras de impreuna simtire si iubire pentru cei gresiti, si care lucreaza sa-i aduca in staulul Marelui Pastor, este angajat intr-o lucrare binecuvantata. Si, ah, ce mare incantare sufleteasca este aceea ca, atunci cand un pacatos este astfel recastigat, in ceruri este mai mare bucurie decat pentru cele nouazeci si noua de persoane neprihanite! Sufletele egoiste, exclusiviste si exigente, care par a se teme sa-i ajute pe cei gresiti, ca si cand facand astfel s-ar pangari, nu gusta din placerile acestei lucrari misionare; ei nu simt acea fericire care umple cerul de bucurie in legatura cu salvarea unuia care s-a ratacit. Ei sunt inchisi in vederi si simtaminte stramte, si ajung tot atat de uscati si fara rod ca si muntele Gilbou, pe care nu exista nici roua, nici ploaie. Indepartati un barbat puternic de la munca si el ajunge slab. Acea biserica sau acele persoane care nu poarta poveri pentru altii, care se inchid in ei insisi, in curand vor suferi de slabiciune spirituala. Munca este cea care-l pastreaza puternic pe barbatul cel tare. Iar lucrarea spirituala, munca grea si purtarea de poveri, sunt ceea ce va da putere bisericii lui Hristos.

3:46 In Sabat si duminica, 18 si 19 aprilie, ne-am bucurat de un timp placut impreuna cu ai nostri din Greenville. Fratii A. si B. au fost impreuna cu noi. Sotul meu a botezat opt persoane. In 25 si 26 aprilie, am fost impreuna cu biserica din Wright. Intotdeauna membrii cei dragi sunt gata sa ne primeasca cu bucurie. Aici, sotul meu a botezat opt persoane.

3:47 La 2 mai, ne-am intalnit cu o comunitate mare, in casa de rugaciune de la Monterey. Sotul meu a vorbit cu claritate si forta despre parabola oii pierdute. Cuvantul a fost binecuvantat pentru popor. Unii care se ratacisera se aflau in afara

3:48 bisericii si nu exista spiritul de lucrare spre a-i ajuta. De fapt, pozitia rigida, severa, insensibila a unora din biserica, era calculata spre a impiedica intoarcerea lor, daca ar fi fost dispusi sa faca acest lucru. Subiectul a atins inimile tuturor si toti si-au manifestat dorinta sa se indrepte. In prima zi, am vorbit de trei ori unor bune comunitati din Allegan. Pe data de 9 mai, urma sa aiba loc intalnirea noastra cu biserica din Battle Creek, dar am socotit ca lucrarea noastra din Monterey era doar la inceput si de aceea am hotarat sa ne intoarcem la Monterey si sa lucram cu biserica inca o saptamana. Lucrarea cea buna mergea inainte, intrecand asteptarile noastre. Casa a fost plina si niciodata mai inainte n-am fost martori la o astfel de lucrare in Monterey, intr-un timp atat de scurt. In prima zi, au venit in fata cincizeci de persoane pentru rugaciuni. Fratii au simtit profund impreuna cu oile pierdute, si-au marturisit raceala si nepasarea, si au luat o pozitie buna. Fratii G.H. Lay si S. Rummery au depus bune marturii, care au fost primite cu bucurie de fratii lor. Au fost botezati paisprezece, dintre care un barbat de varsta mijlocie, care se opusese adevarului. Lucrarea a continuat cu marturisiri solemne, care au fost urmate de planset mult. Astfel s-au incheiat lucrarile istovitoare ale anului Conferintei, si inca tot simteam ca lucrarea cea buna din Monterey nu era terminata. Am facut aranjamente sa ne intoarcem si sa petrecem mai multe saptamani in districtul Allegan.

3:49 Conferinta, care tocmai trecuse, a fost un timp de cel mai profund interes. Sotul meu a avut foarte mult de lucru in timpul numeroaselor sesiuni si avea nevoie de odihna. Lucrarea noastra de anul trecut este privita favorabil de poporul nostru si la Conferinta s-a fost manifestat simpatie, afectuoasa purtare de grija si dragoste frateasca pentru noi. Impreuna cu ei, ne-am bucurat de mare libertate de actiune si am plecat, bucurandu-ne, de asemenea, de incredere si iubire reciproca.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: