28:5 O sora a fost purtata de sotul ei de pe scaun la pat, si din camera in camera, pentru ca ea credea ca era prea slaba sa umble. Dar asa cum mi-a fost prezentat mie cazul, ea putea sa umble la fel de bine ca si mine, daca ar fi cugetat astfel. Daca ar fi avut loc un accident, - daca ar fi luat casa foc sau unul dintre copiii ei ar fi fost in primejdie sa-si piarda viata printr-o cadere - aceasta femeie s-ar fi ridicat prin forta imprejurarilor si ar fi umblat foarte usor si vioaie. Din punct de vedere fizic, ea putea sa umble; dar imaginatia bolnava a facut-o sa traga concluzia ca nu putea sa mearga si ea n-a trezit puterea vointei spre a rezista inselaciunii. Imaginatia ii spunea: Tu nu poti umbla, si e mai bine sa nu incerci. Stai linistita; membrele tale sunt asa de slabe, incat nu poti sta in picioare. Daca sora aceasta si-ar fi exercitat puterea vointei si si-ar fi trezit energiile amortite si adormite, aceasta inselaciune ar fi fost demascata. Ca urmare a supunerii fata de imaginatie, probabil ca ea crede, pana in ziua de azi, ca, atunci cand a fost atat de neajutorata, a fost o asa de mare nevoie; dar aceasta a fost o simpla ciudatenie a imaginatiei care, uneori, vine cu siretlicuri ciudate la cei bolnavi.