15:11 La conferinta de la New York, din octombrie 1868, mi-au fost aratati multi care puteau face binele, dar care acum nu fac nimic. Mi-a fost prezentata o clasa care era constienta de faptul ca membrii ei posedau impulsuri generoase, simtaminte devotionale si o placere de a face binele; totusi, in acelasi timp, ei nu faceau nimic. Ei aveau un simtamant de automultumire, magulindu-se ca, daca ar avea o ocazie sau ar fi intr-o situatie mai favorabila, ar putea si ar fi gata sa faca o lucrare mare si buna; dar ei asteapta ocazia. Dispretuiesc judecata stramba a sarmanului zgarcit, care da cu greu mica bucatica celor nevoiasi. Ei vad ca el traieste pentru eu, ca nu exista in el pornirea sa faca bine altora, sa-i binecuvanteze cu talentele, influenta si mijloacele care i-au fost incredintate spre folosire, si nu sa abuzeze de ele, nici sa le lase sa rugineasca sau sa le ingroape in pamant. Cei care se predau in fata zgarceniei si a egoismului lor au de dat socoteala pentru faptele lor zgarcite si sunt raspunzatori pentru