13:15 Lasandu-i pe ucenicii Sai la o departare de la care I se auzea glasul, El a mers putin mai departe de ei, a cazut cu fata la pamant si S-a rugat. Sufletul Sau era chinuit si El s-a rugat: "Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi, nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu" (Mat. 26,39). Pacatele unei lumi pierdute erau asupra Lui si L-au coplesit. Era un simtamant al incruntarii Tatalui, ca urmare a pacatului care I-a frant inima cu un chin atat de sfasietor si a stors din fruntea Lui picaturi mari de sange, care se I prelingeau pe obrajii palizi, cazand si umezind pamantul.