44:1 Planul a fost primit favorabil si a primit
44:2 aprobarea din partea Spiritului Profetiei. Cel mai mare pacat existent in biserica s-a dovedit aratat a fi lacomia (Pag. 194). Daruirea sistematica nu a fost prezentata ca un plan desavarsit, pentru ca s-a declarat, de asemenea, ca "Dumnezeu conduce in continuare pe poporul Sau" in aceasta privinta si "ii creste, ii duce in sus" (Pag. 191). Pe masura ce planurile pentru sustinerea lucrarii s-au diversificat, spiritul darniciei a fost tot mai mult incurajat, pana cand, in cele din urma, lumina din Scriptura a descoperit sistemul zecimilor si darurilor asa cum este cunoscut in biserica de astazi.
44:3 Pag. 210: Organizatia - Pana in anul 1860 nu a existat organizatie legala sau bisericeasca a adventistilor pazitori ai Sabatului. Ei nu isi adoptasera inca nici macar un nume. Ei vorbeau despre ei insisi ca fiind "turma imprastiata", "mica ramasita" sau expresii asemanatoare. Acum, fratele White a anuntat ca trebuie sa refuze sa continue sa-si asume raspunderea personala pentru banii dati cu imprumut pentru biroul de publicatii Review and Herald. Mai departe, el si-a exprimat speranta ca sa poata veni curand timpul cand "poporul acesta sa aiba posibilitatea sa obtina o cladire asigurata pentru a o folosi ca biserica, sa-si poata tine adunarile asa cum ar trebui si ca persoanele care doresc sa-si lase prin testament o parte pentru departamentul de publicatii". El a lansat un apel catre fratii sai sa vina cu sugestii legate de felul in care s-ar putea realiza aceasta dorinta, astfel incat "noi ca popor" sa putem actiona pentru a asigura cele de mai sus.
44:4 Printre primele raspunsuri date la aceasta chestiune a fost cel al fratelui B., in care el isi exprima convingerea ca ar fi o greseala ca noi sa ne inregistram legal ca un corp religios. Aceasta insemna, sustinea el, "sa ne facem un nume", ceea ce si-au propus ziditorii turnului Babel si care avea sa "fie o temelie a Babilonului". Cat despre asigurarea caselor de inchinare, nu erau acestea proprietatea Domnului si nu putea El sa le poarte de grija, fara ajutorul companiilor de asigurare? Mai departe, spunea el, cei care dau bani cu imprumut biroului de publicatii nu ar trebui sa insiste sa primeasca o adeverinta semnata de o corporatie legala, deoarece "ei imprumutau Domnului si pentru aceasta ei trebuia sa se increada in Domnul". (Review and Herald 23 febr., 22 martie 1860).
44:5 Dupa multe discutii, temerile privind organizarea legala a biroului pentru publicatii au fost invinse in mare masura si, in cadrul Conferintei tinute in septembrie 1860, a fost creata "The Advent Review Publishing Association" (Asociatia de publicatii a revistei advente). Cateva luni mai tarziu, numele a fost schimbat in "Seventh-day Adventist Publishing Association". Chiar si dupa acest pas facut, cativa se mai impotriveau inca ideii de a intra intr-o organizatie bisericeasca si subiectul a continuat sa fie discutat. Totusi, deoarece marea majoritate erau in favoarea organizatiei, actiunea a mers inainte, intai prin organizarea comunitatilor, apoi a conferintelor pe state si, in final, in 1863, a Conferintei generale.
44:6 Marturia cu privire la "Organizatie" (Pag. 270-272) vorbeste despre opozitia intampinata in statul New York cu privire la aceasta si viziunea referitoare la ea.
44:7 Pag. 292 - Vrajitorii nu au facut cu adevarat ca toiegele lor sa devina serpi; ci, prin magie, sustinuta de marele inselator, ei au facut ca acest lucru sa para asa. Era mai presus de puterea lui Satana sa transforme toiegele in serpi vii. Printul raului, desi are toata intelepciunea si puterea unui inger cazut, nu are puterea de a crea sau da viata; aceasta prerogativa Ii apartine numai lui Dumnezeu. Insa Satana a facut tot ce i-a stat in putere; el a lucrat o contrafacere. Pentru ochii oamenilor, toiegele s-au schimbat in serpi. Asa credeau faraon si curtea lui. Nimic din infatisarea lor nu-i deosebea de serpii facuti de Moise si Aaron. Astfel, marturia vorbeste despre aceasta in limbajul Scripturii; in timp ce acelasi Spirit explica faptul ca Scripturile vorbesc despre acesta atunci cand a fost cazul respectiv. Vezi Marturia nr.33, vol.5, Pag. 696-698.
44:8 Pag. 355: "Razvratirea" - La data cand a fost scrisa aceasta marturie, la inceputul anului 1863, adventistii de ziua a saptea au fost pusi in fata unei probleme serioase. Natiunea era in razboi. Desi in inima lor erau necombatanti, membrii bisericii erau, aproape fara exceptie, cu totul de partea Guvernului care se opunea sclaviei. Pe masura ce razboiul continua, tot mai multi barbati erau chemati in armata. La fiecare apel, fiecare tinut era obligat sa ofere un anumit numar de recruti, iar cand listele de voluntari nu erau complete, erau trecute anumite nume pentru a le completa. Un timp a fost posibil ca, in schimbul unei sume de bani, sa se cumpere un inlocuitor si astfel cel pus pe lista sa fie scutit. Intrucat nu exista nimic stabilit in legatura cu necombatanta adventistilor si pazirea Sabatului, pazitorii Sabatului, cand erau recrutati, de regula isi cumparau in acest fel scutirea. Daca individul nu era in stare sa plateasca singur banii, el era ajutat printr-un fond strans in acest scop.
44:9 Acum, pentru ca era din ce in ce mai multa nevoie de barbati si legea privind recrutarea obligatorie fara exceptii de scutire era iminenta, fratii nostri au fost pusi in incurcatura cu privire la raspunsul la o astfel de recrutare, prin care ei ar fi fost obligati sa se inroleze sau sa lucreze in Sabat.
44:10 Cu cateva luni inainte de aparitia acestei marturii, fratele White a publicat un editorial in Review and Herald, intitulat "Natiunea", care este mentionat la Pag. 356. El considera ca Guvernul este bine orientat si ca lupta pentru o cauza dreapta. Sfatul lui cel mai bun, la data aceea, era ca, in privinta recrutarii, "era o nebunie sa te impotrivesti" si adauga:
44:11 "Acela care se impotriveste, netinand seama de legea militara, pana cand este impuscat, merge prea departe si, gandim noi, isi asuma raspunderea pentru suicid". (Review and Herald, 12 aug.1862).
44:12 Intr-o oarecare masura, corespondenta care a urmat acestui articol, asa cum a subliniat sora White, avea darul de a-l conduce pe fratele White sa protesteze impotriva acuzatiei de "calcare a Sabatului si
44:13 crima" care fusese adusa impotriva lui.
44:14 Asemenea extremisti au fost mustrati de sora White, pe de o parte, si, pe de alta parte, a fost data o nota de avertizare celor ce erau inclinati sa se inscrie.
44:15 In iulie 1864, legea nationala privind recrutarea a fost modificata in sensul ca s-a anulat clauza referitoare la scutirea prin 300 dolari. S-au facut imediat pasii necesari pentru a le asigura tinerilor adventisti de ziua a saptea privilegiile garantate membrilor denominatiunilor religioase care, din motive de constiinta, se opuneau purtarii armelor - de a fi numiti in serviciu necombatant, in spital si in a avea grija de voluntari. Inainte de o criza serioasa, aceste eforturi au avut succes. In cateva cazuri, tinerii adventisti recrutati in armata au fost repartizati sa lucreze in spital sau alte servicii necombatante. Oriunde se aflau, ei au incercat sa faca sa straluceasca lumina lor. Timp de cateva luni, in mod regulat in coloanele publicatiei noastre Review and Herald apareau liste de inscrieri pentru un fond de brosuri pentru soldati pentru a se putea oferi literatura barbatilor.
44:16 Experientele adventistilor de ziua a saptea legate de Razboiul civil i-au condus sa faca pasi care le-au asigurat un statut recunoscut de necombatanti, care la acea data ii facea in stare sa poata urma indemnurile Scripturii cu privire la "stapanirea care este", care e "de la Dumnezeu".
44:17 Pag. 421,456: Rochia (imbracamintea) de reforma - La data aceea, rochiile purtate in general de femeile din America (1863-1867) erau foarte daunatoare pentru sanatate. In special era de obiectat faptul ca erau foarte lungi, apoi strangerea mijlocului prin corset si greutatea fustelor grele, care atarnau pe solduri. Cam cu un deceniu mai devreme, cateva femei recunoscute pe plan national au initiat o miscare privind adoptarea unui nou stil de imbracaminte care sa nu aiba aceste serioase impedimente. Noua moda de imbracaminte semana oarecum cu costumul turcesc, care este purtat si de barbati, si de femei. Miscarea a devenit atat de populara, incat o perioada de timp se tineau anual conventii privind "imbracamintea de reforma".
44:18 "Costumul american" la care se refera aici sora White era o modificare a stilului anterior si a fost sponsorizat de Dr. Harriet Austin din Dansville, New York. Acesta combina fusta scurta, "care era pana la jumatatea distantei dintre solduri si genunchi", cu pantaloni, haine, veste barbatesti. Vezi descrierea de la Pag. 465. Aceasta "asa-numita imbracaminte de reforma", arata E.White in 1864, nu era potrivita pentru a fi adoptata de poporul lui Dumnezeu.
44:19 In 1865, prin How to live (Cum sa traim) nr.6, E.White facea apel la surorile noastre sa adopte un stil de imbracaminte care sa fie atat modest, cat si sanatos. In anul urmator, noul Institut pentru Reforma Sanatatii, deschis la Battle Creek, a facut pasul de a elabora tipare de rochii care sa corecteze extremele costumului scurt american si cel al rochiilor prea lungi, purtate de obicei.
44:20 In 1867 a aparut Marturia nr.11, cu primul articol al ei "Reforma
44:21 in imbracaminte". Vezi Pag. 456-466. In acesta, problema imbracamintei a fost pe deplin reluata si s-au dat sfaturi in continuare. S-a recomandat un tipar general, care intruchipa principiile descoperite Ellenei White si despre care se spune ca "sunt demne de numele de rochie scurta de reforma". In viziune nu i s-a aratat nici un model in mod deosebit, iar cand a discutat lucrul acesta la o data ulterioara, E.White a declarat:
44:22 "Unele au presupus ca tiparul dat este tiparul pe care toate trebuie sa il adoptam. Nu este asa. Insa ceva simplu ca acesta ar fi cel mai bine sa adoptam in aceste imprejurari. Nu mi-a fost indicat un stil anumit, care sa fie o regula exacta care sa ne ghideze pe toate in imbracaminte." (E.G.White, Scrisoarea 19,1897). Citata in The Story of Our Health Message (Istoria soliei noastre despre sanatate), Pag. 145.
44:23 Pe masura ce anii treceau, stilurile predominante in imbracamintea femeilor se schimbau spre mai bine, devenind mai delicate si mai sanatoase. Nu a mai fost sugerata vechea rochie sanatoasa de reforma, cu tiparul acela fix, ci a existat intotdeauna o marturie uniforma adusa de E.G.White cu privire la principiile fundamentale care ar trebui sa il calauzeasca pe crestin in aceasta chestiune. Astfel, in 1897, ea scria:
44:24 "Surorile noastre sa se imbrace simplu, asa cum fac multe dintre ele, facandu-si imbracamintea din material bun, durabil, modest, potrivit cu varsta, si sa nu faca din aceasta chestiune a imbracamintei una care sa preocupe mintea peste masura". (Idem, Pag. 146).
44:25 Pag. 525 - Pentru explicatii in plus cu privire la subiectul imbracaminte, cititorul poate studia Marturii pentru comunitate, vol.4, nr.30, articolul "Simplitatea in imbracaminte".
44:26 Pag. 689 - O data cu organizarea societatilor pentru publicatii in multe state, acestea si-au asumat raspunderea pentru oferirea de carti si brosuri saracilor care merita. Unele din cartile mentionate aici nu se mai tiparesc.
44:27 COMITETUL responsabil cu PUBLICATIILE E.G.WHITE