41:9 Ne asteptam ca noaptea sa ne odihnim; insa nu a fost asa, pentru ca acolo ne asteptau un numar considerabil de oameni, dorind sa ne primeasca. Am avut o discutie foarte placuta, utila, speram, pentru toti. Ne-am retras cam pe la ora zece. Devreme, dimineata urmatoare, am lasat in urma casa confortabila, ospitaliera, a fratelui Smith pentru a ne continua calatoria spre Washington. A fost un drum incet, obositor. Ne-am dat jos din vagoane la Hillsborough si am gasit o echipa care ne astepta sa ne duca cele douasprezece mile pana la Washington. Fratele Colby a avut sanie si paturi si am calatorit destul de comod pana la cateva mile inainte de destinatie. Nu era zapada destula pentru ca sania sa mearga bine; s-a starnit vantul si, pe parcursul ultimelor doua mile, ne arunca in fata si ochi lapovita, producandu-ne durere si facandu-ne aproape sa inghetam. Am gasit adapost, in cele din urma, in casa primitoare a fratelui C.K. Farnsworth. Ei au facut tot ce au putut ca sa ne simtim bine si totul era aranjat in asa fel, incat sa ne putem odihni cat de mult cu putinta. Nu a fost insa decat pentru putin timp, te asigur.