4:18 Familia tatalui meu inca frecventa din cand in cand Biserica metodista si totodata participa la adunarile tinute in diferite case. Intr-o seara, eu si fratele meu Robert ne-am dus la o astfel de adunare. Fratele care coordona programul era prezent. Cand a venit randul fratelui meu, el a vorbit cu multa umilinta, si totusi cu claritate, despre necesitatea de a fi pe deplin corespunzatori pentru a ne intalni cu Mantuitorul, cand va veni pe norii cerului cu putere si slava. Pe cand vorbea fratele meu, o lumina cereasca a stralucit asupra infatisarii sale, care de obicei era palida. Parea ca ar fi fost transportat, in spirit, mai presus de imprejurarile in care se afla si vorbea ca si cand se afla in prezenta lui Isus. Cand mi s-a cerut sa vorbesc si eu, m-am ridicat, simtindu-ma libera in spirit si cu inima plina de iubire si pace. Am relatat experienta suferintei mari pe care o indurasem sub povara convingerii pacatoseniei mele si cum, dupa mult timp, am primit binecuvantarea atat de mult cautata: puterea de a ma conforma pe deplin fata de voia lui Dumnezeu. Mi-am exprimat totodata bucuria fata de vestea cea buna a revenirii in curand a Mantuitorului care Isi va lua copiii acasa.