3:45 iubirea Lui. Eu fusesem invatata sa cred intr-un iad care arde vesnic, si gandul acesta ingrozitor era mereu in mintea mea, anume ca pacatele mele sunt prea mari pentru a fi iertate si ca voi fi pierduta pentru totdeauna. Descrierile infricosatoare pe care le auzisem despre sufletele pierdute patrundeau adanc in mintea mea. Predicatorii prezentau la amvon descrieri vii ale starii celor pierduti. Ei considerau ca Dumnezeu Si-a propus sa-i salveze doar pe cei sfintiti. Ochiul lui Dumnezeu este mereu asupra noastra; fiecare pacat este inregistrat si are sa-si primeasca o pedeapsa dreapta. Dumnezeu Insusi tine cartile cu exactitatea intelepciunii infinite si fiecare pacat pe care il comitem este inregistrat cu credinciosie in defavoarea noastra. Satana era reprezentat ca fiind foarte dornic de a se repezi asupra prazii sale si de a ne cobori in adancimile cele mai mari ale chinului, pentru ca acolo sa se bucure de suferintele noastre in ororile unui iad ce arde vesnic. Dupa torturi de mii si mii de ani, valuri de foc napadeau in puhoi asupra victimelor care se zvarcoleau si tipau: "Pana cand, Doamne, pana cand?" Apoi raspunsul, ca un tunet, strafulgera abisul: "Toata vesnicia!" Si iarasi unde de foc ii inghiteau pe cei pierduti, ducandu-i in adancimile unei mari de foc necontenit.