26:19 Luther se afla in momentul in care trebuia sa raspunda pentru credinta sa si el a privit catre Dumnezeu in credinta, ca sa primeasca putere. Pentru scurt timp, curajul si credinta i-au fost puse la incercare. Primejdii de tot felul i-au fost prezentate. El a devenit trist. Nori s-au ingramadit asupra lui si i-au ascuns fata lui Dumnezeu. El tanjea sa mearga inainte cu increderea deplina ca Dumnezeu este cu el. Nu putea fi multumit daca nu Il simtea pe Dumnezeu alaturi. Cu strigate sfasietoare, si-a inaltat in agonie rugaciunea catre cer. Uneori duhul parea ca-i cedeaza, cand vedea, in inchipuirea lui, cum dusmanii se tot inmulteau in fata lui. Tremura, simtindu-si pericolul. Am vazut ca Dumnezeu, in intelepciunea si providenta Lui, l-a pregatit in acest fel ca sa nu uite in Cine sa se increada si sa nu se arunce fara chibzuinta inainte, in primejdie. Dumnezeu l-a pregatit ca pe propriul Lui instrument, facandu-l sa corespunda pentru marea lucrare pe care o avea in fata lui.