25:59 Sunt putini in randurile pazitorilor Sabatului care simpatizeaza cu sustinatorii sclaviei. Cand au imbratisat adevarul, acestia nu au lasat deoparte vederile gresite pe care ar fi trebuit sa le paraseasca. Ei au nevoie sa bea mai profund din fantana curatitoare a adevarului. Unii au adus cu ei vechile lor prejudecati politice, care nu sunt in armonie cu principiile adevarului. Ei sustin ca sclavii sunt proprietatea stapanului si ca acestia nu trebuie sa-i fie luati. Ii vad ca pe niste vite si spun ca este o greseala fata de stapanul lor sa-l lipseasca de acestia, asa cum ar fi daca li s-ar lua vitele. Mi-a fost aratat ca nu conteaza cat a platit stapanul pentru trupul si sufletul oamenilor; Dumnezeu nu ii da nici un drept asupra sufletelor omenesti si el nu are dreptul sa-i tina ca proprietate a sa. Domnul Hristos a murit pentru intreaga familie omeneasca, indiferent ca sunt albi sau negri. Dumnezeu l-a facut pe om o fiinta libera, fie ca este alb sau este negru. Institutia sclaviei nu tine cont de acest lucru si ii ingaduie omului sa exercite asupra semenului sau o putere pe care Dumnezeu nu i-a acordat-o niciodata si care Ii apartine doar lui Dumnezeu. Stapanul de sclavi si-a permis sa-si asume raspunderea, care este a lui Dumnezeu, asupra sclavului sau si, drept urmare, el va da socoteala pentru pacatele, nestiinta si viciile sclavului. El va fi chemat sa dea socoteala de puterea pe care o exercita asupra sclavului. Rasa de culoare constituie proprietatea lui Dumnezeu. Creatorul lor este si singurul lor stapan, iar aceia care au indraznit sa inlantuie trupul si sufletul sclavului, sa-l injoseasca precum animalele, isi vor primi rasplata. Mania lui Dumnezeu a dormitat, insa ea se va trezi si va fi revarsata neamestecata cu har.