18:2 La 20 septembrie 1860, s-a nascut al patrulea copil al meu, John Herbert White. Cand acesta avea trei saptamani, sotul meu a simtit ca este de datoria lui sa calatoreasca. La Conferinta s-a hotarat ca fratele Loughborough sa plece in vest, iar el in est. Cu cateva zile inainte de plecare, sotul meu era foarte deprimat. O data a vrut sa renunte la calatorie, desi se temea sa faca acest lucru. Simtea ca are ceva de facut, dar era impresurat de nori de intuneric. Nu se putea odihni sau dormi. Mintea ii era continuu tulburata. El a relatat starea sa fratilor Loughborough si Cornell si au ingenuncheat impreuna inaintea Domnului, pentru a cere sfat de la El. Apoi norii s-au indepartat si a stralucit clar lumina. Sotul meu a simtit ca Duhul Domnului il indreapta pe el spre vest, iar pe fratele Loughborough spre est. Dupa aceasta s-au simtit luminati cu privire la datoria lor si au actionat in consecinta.