13:82 O mare putere ii insotea pe cei ce fusesera alesi. Ingerul a spus: "Priveste!" Atentia mi-a fost indreptata spre cei necredinciosi. Acestia erau toti tulburati, agitati. Zelul si puterea lui Dumnezeu ii starnisera si infuriasera. Peste tot era confuzie. Am vazut luandu-se masuri impotriva acelui grup care avea puterea si lumina lui Dumnezeu. Intunericul se indesea in jurul lor si, cu toate acestea, erau neclintiti, pentru ca erau acceptati de Dumnezeu si se incredeau in El. I-am vazut in incurcatura. Apoi i-am vazut strigand cu staruinta catre Dumnezeu. Zi si noapte, strigatul lor nu inceta.(" Si Dumnezeu nu va face dreptate alesilor Lui, care striga zi si noapte catre El, macar ca zaboveste fata de ei? Va spun ca le va face dreptate cat de repede. Dar, cand va veni Fiul omului, va gasi El credinta pe pamant?"(Apoc. 14, 14.15) ) Am auzit aceste cuvinte: "Voia Ta, o, Dumnezeule, sa se faca! Daca prin aceasta se poate aduce slava Numelui Tau, gaseste Tu o cale de scapare pentru poporul Tau. Izbaveste-ne de necredinciosii din jurul nostru! Ei vor sa ne omoare; insa bratul Tau poate aduce mantuire". Acestea sunt toate cuvintele pe care mi le pot aduce aminte. Toti pareau sa aiba un simtamant adanc al nevredniciei lor si dadeau pe fata o totala supunere fata de voia lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ca si Iacov, fara nici o exceptie, ei se rugau cu staruinta pentru izbavire.