Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Istoria Mantuirii

Istoria Mantuirii, 66


66:1 Cap. 64 - A doua inviere

66:2 Isus a parasit apoi cetatea, impreuna cu intreaga suita ingereasca si toti sfintii rascumparati. Ingerii L-au inconjurat pe Comandantul lor si l-au escortat pe drum, iar suita sfintilor mantuiti ii urma. Apoi, cu o maiestate infricosatoare si teribila, Isus i-a chemat afara pe cei rai morti, iar ei au iesit cu aceleasi trupuri slabe si bolnave cu care coborasera in mormant. Ce spectacol! Ce priveliste! La prima inviere, toti au iesit cu prospetime nemuritoare, dar la a doua, semnele blestemului se vad asupra tuturor. Imparatii si nobilimea pamantului, cei rai si cei decazuti, cei invatati si cei neinvatati, ies impreuna. Toti Il vad pe Fiul omului. Aceiasi oameni care L-au dispretuit si batjocorit, care I-au pus pe fruntea sfanta cununa de spini si L-au lovit cu trestia, Il priveau acum in toata maiestatea Lui imparateasca. Cei care L-au scuipat in ceasul incercarii Sale isi intorc fata de la privirea Lui patrunzatoare si de la slava infatisarii Sale. Cei care I-au batut piroanele in maini si picioare vad acum semnele rastignirii Lui. Cei care L-au strapuns cu sulita in coasta privesc semnele cruzimii pe care au manifestat-o fata de trupul Sau. Toti stiu ca El este Acela pe care L-au rastignit si de care Si-au batut joc in timp ce se afla in chinurile mortii. Apoi, se inalta un bocet prelung de agonie, in timp ce ei fug sa se

66:3 ascunda de prezenta Imparatului imparatilor si Domnului domnilor.

66:4 Toti cauta sa se ascunda in stanci si sa se adaposteasca de slava grozava a Aceluia pe care altadata L-au dispretuit. Coplesiti si suferinzi din cauza maiestatii si slavei Sale nemarginite, ei isi inalta impreuna glasurile si exclama cu o claritate infricosatoare: "Binecuvantat este Cel ce vine in numele Domnului!"

66:5 Isus si ingerii, insotiti de toti sfintii, intra iarasi in cetate, iar bocetele si jeluirile pline de amaraciune ale osanditilor umplu vazduhul. Apoi am vazut ca Satana si-a inceput din nou lucrarea. A trecut printre supusii lui si i-a intarit pe cei slabi si neputinciosi si le-a spus ca el si ingerii lui erau puternici. A aratat catre milioanele fara numar care inviasera. Acolo erau luptatori puternici si imparati foarte iscusiti in lupta si care cucerisera imparatii. Mai erau si uriasi si oameni voinici care niciodata nu pierdusera vreo batalie. Se afla acolo mandrul si ambitiosul Napoleon, a carui apropiere facuse imparatiile sa tremure. Se mai aflau barbati cu statura inalta si infatisare nobila, care cazusera in lupta insetand dupa cucerire.

66:6 Cand au iesit din morminte, ei si-au reluat cursul gandurilor de unde fusese intrerupt de moarte. Ei aveau aceeasi dorinta de a cuceri care ii stapanea cand si-au pierdut viata. Satana se consulta cu ingerii lui, apoi cu acei imparati, cuceritori si barbati puternici. Apoi, priveste la uriasa armata si le spune ca grupa din cetate este mica si slaba, ca ei pot merge impotriva ei si o pot cuceri, ca-i pot alunga pe locuitorii ei si pot intra in posesia bogatiei si slavei sale.

66:7 Satana reuseste sa-i amageasca si toti incep sa se pregateasca imediat de lupta. In acea armata se afla multi barbati iscusiti care confectioneaza tot felul de arme

66:8 si echipamente de lupta. Apoi, cu Satana in frunte, multimile pornesc. Imparati si luptatori il urmeaza indeaproape, iar dupa ei, multimile, in companii. Fiecare companie isi are conducatorul ei si toti marsaluiesc in ordine pe suprafata zdrobita a pamantului, spre cetatea sfanta. Domnul Isus inchide portile, iar aceasta armata numeroasa inconjoara cetatea si se aseaza in linie de bataie, asteptandu-se la o lupta crancena.