61:7 Era imposibil ca plagile sa fie revarsate in timp ce Isus slujea in sanctuar. Dar cand lucrarea Sa acolo se incheie si mijlocirea Lui inceteaza, nu mai exista nimic care sa opreasca mania lui Dumnezeu, iar aceasta izbucneste cu furie asupra capului neadapostit al pacatosului vinovat, care a dispretuit mantuirea si a urat mustrarea. In acel timp infricosator, dupa incheierea mijlocirii Domnului Isus, sfintii traiau in fata unui Dumnezeu sfant fara mijlocitor. Fiecare caz fusese hotarat, fiecare piatra pretioasa numarata. Isus a intarziat o clipa in curtea de afara a sanctuarului ceresc, iar pacatele marturisite in timp ce El Se aflase in sfanta sfintelor au fost asezate asupra lui Satana, generatorul pacatului, care trebuie sa sufere pedeapsa pentru ele. [Nota: Aceasta suferinta a lui Satana nu este nicidecum o ispasire a vinei altuia. Asa cum s-a aratat anterior, "Faradelegea omului a fost asezata asupra Domnului Hristos, inlocuitorul si garantul omului." (Vezi p. 174). Dupa ce aceia care au primit jertfa lui Hristos au fost rascumparati, desigur ca este drept ca Satana, generatorul pacatului, sa sufere pedeapsa finala. "Cand in sanctuarul ceresc s-a incheiat lucrarea de ispasire, atunci, in prezenta lui Dumnezeu, a ingerilor ceresti si a celor rascumparati, pacatele poporului lui Dumnezeu vor fi puse asupra lui Satana; el va fi declarat vinovat de tot raul pe care i-a determinat sa-l faca." Marea lupta, p. 658 - COMPILATORII.]