52:1 Cap. 50 - Prima solie ingereasca
52:2 Profetia primei solii ingeresti, prezentata in Apocalipsa 14, si-a gasit implinirea in miscarea adventa din anii 1840 - 1844. Atat in Europa cat si in America, barbati ai credintei si rugaciunii au fost profund miscati in timp ce acordau atentie profetiilor si, urmarind Rapoartele Inspirate, au gasit dovezi convingatoare ca sfarsitul tuturor lucrurilor s-a apropiat. Duhul lui Dumnezeu i-a indemnat pe slujitorii Lui sa dea avertizarea. Solia Evangheliei vesnice s-a raspandit peste tot: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a sosit ceasul judecatii Lui." Apocalipsa 14,7.
52:3 Oriunde patrundeau misionari, era trimisa vestea buna a revenirii lui Hristos in curand. In diferite tari, s-au gasit grupuri izolate de crestini care, doar prin studiul Scripturilor, ajunsesera la credinta ca venirea Mantuitorului era aproape. In unele parti ale Europei, unde legile erau despotice, incat interziceau predicarea doctrinei advente, copii mici au fost impulsionati s-o proclame si multi au ascultat avertizarea solemna.
52:4 In America, predicarea soliei i-a fost incredintata lui William Miller si colaboratorilor sai, iar lumina aprinsa prin truda lor a stralucit pana in tinuturi departate. Dumnezeu a trimis pe ingerul Sau sa miste inima unui fermier ce nu crezuse in Biblie, ca sa
52:5 cerceteze profetiile. Ingerii lui Dumnezeu l-au vizitat in repetate randuri pe cel ales, ca sa-i calauzeasca mintea si sa deschida intelegerii sale profetiile care fusesera pana atunci inchise pentru poporul lui Dumnezeu. Lui i-a fost aratat inceputul lantului adevarului si a fost condus sa cerceteze veriga dupa veriga, pana cand a ajuns sa priveasca la Cuvantul lui Dumnezeu cu uimire si admiratie. A vazut acolo un lant desavarsit al adevarului. Acel Cuvant, pe care il considerase neinspirat, isi deschidea acum frumusetea si slava inaintea ochilor lui. A vazut ca un pasaj al Scripturilor il explica pe altul, iar atunci cand nu putea intelege un text ii gasea explicatia in alt text al Cuvantului. El privea cu bucurie, cu interes profund si uimire Cuvantul sfant al lui Dumnezeu.
52:6 Urmarind profetiile, Miller a vazut ca locuitorii pamantului traiau scenele de incheiere a istoriei acestei lumi si totusi nu stiau. A vazut ca bisericile erau corupte. Ele isi retrasesera dragostea de la Isus, indreptandu-si-o asupra lumii; cautau onoare lumeasca in locul aceleia care vine de sus si umblau sa apuce bogatiile lumii, in loc sa-si stranga comori in cer. El putea vedea pretutindeni ipocrizie, intuneric si moarte. S-a tulburat in duhul sau. Dumnezeu l-a chemat sa-si paraseasca ferma, dupa cum il chemase pe Elisei sa-si lase boii si ogorul in care lucra, ca sa-l urmeze pe Ilie.
52:7 Tremurand, William Miller a inceput sa le desfasoare oamenilor tainele imparatiei lui Dumnezeu, purtandu-i pe ascultatori prin profetii pana la a doua venire a lui Hristos. Marturia Scripturilor aratand catre venirea Domnului Hristos in 1843 a trezit un larg interes. Multi au fost convinsi ca dovezile din perioadele profetice erau corecte
52:8 si, sacrificandu-si mandria propriei pareri, au primit adevarul cu bucurie. Unii pastori, lasandu-si deoparte vederile si sentimentele sectare, si-au parasit salariile si bisericile, unindu-se in proclamarea venirii Domnului Isus.
52:9 Totusi, pastorii care acceptau aceasta solie erau putini si, prin urmare, ea a fost incredintata in mare masura laicilor umili. Fermierii isi paraseau ogoarele, mecanicii sculele, negustorii marfurile, cei cu diferite profesii isi paraseau pozitia si totusi numarul lucratorilor era mic in comparatie cu lucrarea ce trebuia indeplinita. Conditia unei biserici lipsite de evlavie si a unei lumi zacand in ticalosie impovara sufletele strajerilor sinceri, iar ei indurau de buna voie truda, lipsurile si suferinta, ca sa-i poata chema pe oameni pocainta pentru a fi mantuiti. Desi Satana s-a opus, lucrarea a mers statornic inainte si multe mii de oameni au primit adevarul advent.
52:10 O mare redesteptare religioasa
52:11 Solia cercetatoare se auzea pretutindeni, avertizandu-i pe pacatosi, atat din lume cat si din biserica, sa fuga de mania viitoare. Ca si Ioan Botezatorul, inainte mergatorul Domnului Hristos, predicatorii infigeau toporul la radacina pomului si-i indemnau pe toti sa aduca roade vrednice de pocainta. Apelurile lor tulburatoare erau in contrast evident cu asigurarile de pace si siguranta care se auzeau de la amvoanele renumite si, oriunde ajungea, solia ii misca pe oameni.
52:12 Marturia simpla si directa a Scripturii, patrunzand in inimi prin puterea Duhului Sfant, aducea o convingere atat de mare, ca putini reuseau sa-i reziste in intregime. Pretinsii credinciosi erau treziti din siguranta lor falsa. Ei isi vedeau caderile, spiritul lumesc si necredinta, mandria si egoismul. Multi Il cautau pe Domnul cu pocainta si umilinta. Isi indreptau acum spre ceruri afectiunea pe care si-o concentrasera
52:13 atat de multa vreme asupra lucrurilor. Duhul lui Dumnezeu ii insotea si, cu inimile inmuiate si supuse, ei se uneau in proclamarea strigarii: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a sosit ceasul judecatii Lui." Apocalipsa 14,7.
52:14 Pacatosii intrebau plangand "Ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit?" Aceia care traisera in necinste erau nerabdatori sa repare pagubele. Toti care gaseau pacea in Hristos doreau sa-i vada si pe altii impartasindu-se de binecuvantare. Inimile parintilor erau intoarse catre copii si ale copiilor catre parinti. Barierele mandriei si retinerii erau date la o parte. Se faceau marturisiri din inima, iar membrii familiilor lucrau pentru mantuirea celor apropiati si dragi.
52:15 Adesea se auzea rugaciunea de mijlocire. Peste tot erau suflete rugandu-se lui Dumnezeu, in agonie profunda. Multi se luptau toata noaptea in rugaciune pentru a primi asigurarea ca pacatele le erau iertate si pentru convertirea rudelor sau vecinilor lor. Aceasta credinta fierbinte si hotarata isi atingea obiectivul. Daca poporul lui Dumnezeu ar fi continuat astfel sa staruiasca in rugaciune, aducandu-si cu insistenta cererile la tronul harului, ar fi avut o experienta mult mai bogata decat aceea pe care o au acum. Exista prea putina rugaciune si prea putina convingere de pacat, iar lipsa de credinta vie ii lasa pe multi fara harul pe care Mantuitorul nostru milos il asigura in masura asa de bogata.
52:16 La adunarile adventiste veneau toate categoriile de oameni. Bogati si saraci, de sus si de jos, din diferite motive, erau nerabdatori sa asculte doctrina celei de-a doua veniri. Domnul tinea in frau spiritul de impotrivire in timp ce slujitorii Lui explicau motivele credintei lor. Uneori instrumentul era slab, dar
52:17 Duhul lui Dumnezeu dadea putere adevarului Lui. In aceste adunari se simtea prezenta ingerilor sfinti, multi fiind zilnic adaugati credinciosilor. In timp ce se reaminteau dovezile revenirii lui Hristos in curand, mari multimi ascultau in tacere cuvintele solemne. Parea ca cerul si pamantul se apropie unul de altul. Puterea lui Dumnezeu era simtita de batrani, de tineri si de cei de varsta mijlocie. Multi mergeau acasa cu laude pe buze, ce rasunau pline de bucurie in aerul linistit al noptii. Nici unul din participantii la acele adunari nu a putut uita vreodata scenele acelea de interes profund.
52:18 Impotrivirea
52:19 Proclamarea unui timp precis pentru venirea Domnului Hristos a starnit o mare opozitie din partea multora, din toate categoriile sociale: de la pastorul de la amvon, pana la pacatosul cel mai decazut si mai sfidator la adresa cerului. "Nimeni nu stie ziua, nici ceasul!" se putea auzi atat de la pastorul ipocrit, cat si de la batjocoritorul obraznic. Ei isi astupau urechile ca sa nu auda explicatia clara si armonioasa a textului, pe care o dadeau cei care aratau spre incheierea perioadelor profetice si catre semnele pe care Insusi Domnul Hristos le prezisese ca semne ale venirii Sale.
52:20 Multi care pretindeau ca-L iubesc pe Mantuitorul declarau ca nu se impotrivesc predicarii venirii Lui, ci doar obiecteaza cu privire la timpul precis. Ochiul lui Dumnezeu, care vede totul, le-a citit inimile. Ei nu doreau sa auda ca Hristos vine sa judece lumea cu dreptate. Fusesera servitori necredinciosi. Faptele lor nu ar fi suportat inspectia cercetatoare de inima a lui Dumnezeu si se temeau sa-L intalneasca pe Domnul lor. Ca si evreii din timpul primei veniri a lui Hristos, ei nu erau pregatiti sa-L intampine pe Domnul Isus. Satana si ingerii lui triumfau si aruncau batjocura in fata lui
52:21 Hristos si a ingerilor sfinti, pentru ca poporul care se pretindea al Lui avea atat de putina iubire pentru El, incat nu-I dorea venirea.
52:22 Strajeri necredinciosi impiedicau inaintarea lucrarii lui Dumnezeu. Cand poporul era miscat si incepea sa intrebe despre calea mantuirii, acesti conducatori paseau intre ei si adevar, cautand sa le linisteasca temerile prin interpretari false ale Cuvantului lui Dumnezeu. In aceasta lucrare, Satana, impreuna cu pastorii neconsacrati, striga: "Pace, pace!" - cand Dumnezeu nu spusese pace. Ca si fariseii din timpul Domnului Hristos, multi au refuzat sa intre in imparatia cerului si i-au impiedicau si pe cei care intrau. Sangele acestor suflete va fi cerut din mana lor.
52:23 Oriunde era proclamata solia adevarului, era primita mai intai de cei mai umili si mai consacrati din biserica. Cei care studiau Biblia pentru ei insisi nu puteau sa nu vada ca felul in care erau privite profetiile de cei mai multi nu era in concordanta cu Scripturile. Acolo unde oamenii nu erau inselati de eforturile pastorilor lor de a interpreta gresit si a perverti credinta, acolo unde ei insisi cercetau Cuvantul lui Dumnezeu, invatatura adventa trebuia doar sa fie comparata cu Scriptura pentru a i se recunoaste autoritatea divina.
52:24 Multi erau persecutati de fratii lor necredinciosi. Pentru a-si pastra pozitia in biserica, unii au consimtit sa nu vorbeasca despre speranta lor, in timp ce altii simteau ca loialitatea fata de Dumnezeu le interzicea sa ascunda astfel adevarurile pe care El li le incredintase. Multora li s-a taiat partasia cu biserica doar pentru motivul ca si-au exprimat credinta in venirea lui Hristos. Cuvintele profetului le erau foarte scumpe celor care au suportat incercarea credintei: "Iata ce zic fratii vostri, care va urasc si va izgonesc din pricina Numelui Meu: 'Sa-Si arate Domnul
52:25 slava, ca sa va vedem bucuria!' Dar ei vor ramane de rusine." Isaia 66,5.
52:26 Ingerii lui Dumnezeu urmareau cu cel mai mare interes rezultatele avertizarii. Cand bisericile, ca un singur tot, au respins solia, ingerii s-au intors de la ele intristati. Totusi, in biserici existau multi care inca nu fusesera testati cu privire la adevarul advent. Multi au fost inselati de soti, sotii, parinti sau copii si au fost facuti sa creada ca era un pacat chiar sa asculte asemenea erezii, cum erau cele invatate de adventisti. Ingerilor li s-a poruncit sa vegheze cu credinciosie asupra acestor suflete, caci o alta lumina de la tronul lui Dumnezeu avea sa mai lumineze asupra lor.
52:27 Pregatiri pentru intalnirea cu Domnul
52:28 Cu o dorinta de nespus au asteptat cei care au primit solia venirea Mantuitorului lor. Timpul cand se asteptau sa-L intampine era aproape. Ei asteptau ceasul cu o solemnitate calma si se odihneau in dulcea partasie cu Dumnezeu, garantia pacii de care aveau sa se bucure in slava viitoare. Nici unul care a experimentat aceasta speranta si incredere nu poate uita acele ceasuri pretioase de asteptare. Ocupatiile lumesti au fost lasate in cea mai mare masura la o parte, timp de cateva saptamani. Credinciosii isi examinau cu atentie fiecare gand si sentiment al inimii, ca si cand s-ar fi aflat pe patul de moarte si ar mai fi avut doar cateva ceasuri pana sa inchida ochii asupra scenelor pamantesti. Nu s-au confectionat nici un fel de "vesminte de inaltare", dar toti simteau nevoia unei dovezi interioare ca erau pregatiti sa-L intampine pe Mantuitorul; hainele lor albe erau curatia sufletului si caracterele spalate de pacat prin sangele ispasitor al Domnului Hristos.
52:29 Dumnezeu a planuit sa-Si incerce poporul. Mana Lui a acoperit o greseala in calcularea perioadelor profetice. Adventistii nu au descoperit greseala, si nici
52:30 cei mai invatati dintre impotrivitorii lor. Acestia din urma spuneau: "Ati calculat corect perioadele profetice. Un eveniment maret este aproape sa se produca, dar nu este ceea ce prezice domnul Miller; este convertirea lumii, si nu a doua venire a lui Hristos."
52:31 Timpul asteptat a trecut, iar Domnul Hristos nu a venit sa-Si elibereze poporul. Aceia care Il asteptasera pe Mantuitorul lor cu credinta si dragoste sincere au experimentat o dezamagire amara. Totusi, Domnul Si-a indeplinit planul: a probat inimile celor care pretindeau ca-L asteapta. Intre acestia erau multi care nu fusesera impulsionati de motive inalte, ci de frica. Pretinsa lor de credinta nu le influentase nici inima, nici viata. Cand evenimentul asteptat nu a avut loc, aceste persoane au declarat ca nu erau dezamagite; caci nu crezusera niciodata ca Hristos va veni. Acestia au fost printre primii care au ridiculizat intristarea adevaratilor credinciosi.
52:32 Dar Domnul Isus si toata ostirea cereasca au privit cu dragoste si simpatie la cei incercati si credinciosi, care fusesera dezamagiti. Daca s-ar fi dat la o parte cortina ce separa lumea vazuta de cea nevazuta, s-ar fi putut observa cum ingerii veneau aproape de aceste suflete statornice si le protejau de sagetile lui Satana.