Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Istoria Mantuirii

Istoria Mantuirii, 51


51:1 Cap. 49 - Nereusita de a inainta

51:2 Reforma nu s-a incheiat cu Luther, asa cum cred multi. Ea va fi continuata pana la incheierea istoriei acestei lumi. Luther a avut de facut o mare lucrare: aceea de a reflecta si asupra altora lumina care Dumnezeu ingaduise sa straluceasca asupra lui; totusi el nu a primit toata lumina ce avea sa fie data lumii. Din timpul lui si pana astazi, a stralucit continuu lumina noua asupra Scripturilor si au fost mereu descoperite adevaruri noi.

51:3 Luther, impreuna cu colaboratorii lui, a indeplinit o lucrare nobila pentru Dumnezeu; dar, deoarece ei veneau din biserica romana ale carei doctrine le crezusera si le aparasera candva, nu era de asteptat ca ei sa discearna toate aceste rataciri. Lucrarea lor a fost aceea de a rupe catusele Romei si de a da lumii Biblia; totusi existau adevaruri importante pe care ei nu au reusit sa le descopere si rataciri grave la care ei nu au renuntat. Cei mai multi dintre ei au continuat sa tina duminica, impreuna cu celelalte sarbatori papale. Este adevarat ca ei nu priveau la aceasta zi ca avand autoritate divina, dar credeau ca ar trebui tinuta ca o zi de inchinare general acceptata. Oricum, intre ei erau unii care au onorat Sabatul poruncii a patra. Un loc de cinste intre reformatorii bisericii ar trebui dat acelora care au stat in apararea unui adevar in general ignorat

51:4 chiar de protestanti - acelora care au sustinut validitatea poruncii a patra si caracterul obligatoriu al Sabatului biblic. Cand Reforma a dat la o parte intunericul ce apasase asupra intregii crestinatati, in multe tari au fost adusi la lumina pazitori ai Sabatului.

51:5 Cei care au primit marile binecuvantari ale Reformei nu au mers inainte pe calea pe care pornise in mod atat de nobil Luther. Cativa barbati credinciosi s-au ridicat din cand in cand ca sa proclame un nou adevar si sa arate ratacirile nutrite timp indelungat, dar majoritatea, ca si evreii din timpul Domnului Hristos sau ca papistasii din timpul lui Luther, se multumea sa creada cum crezusera si parintii lor si sa traiasca la fel cum traisera ei. Din cauza aceasta, religia a degenerat iarasi in formalism. Au fost pastrate si nutrite rataciri si superstitii care ar fi fost aruncate la o parte daca biserica ar fi continuat sa mearga in lumina Cuvantului lui Dumnezeu. Spiritul inspirat de Reforma s-a stins astfel in mod treptat, pana cand in bisericile protestante nevoia de reforma a ajuns aproape tot atat de mare ca nevoia de reforma in biserica romana din timpul lui Luther. Exista aceeasi somnolenta spirituala, acelasi respect fata de parerile oamenilor, acelasi spirit lumesc si aceeasi inlocuire a invataturilor Cuvantului lui Dumnezeu cu teorii omenesti. Sub masca religiei se cultivau mandria si extravaganta. Bisericile au ajuns corupte din cauza alipirii de lume. In felul acesta, principiile marete pentru care trudisera si suferisera atat de mult Luther si colaboratorii sai, au fost degradate.

51:6 Cand Satana a vazut ca nu reusise sa zdrobeasca adevarul prin persecutie, a recurs din nou la acelasi plan al compromisului ce dusese la marea apostazie si la formarea bisericii Romei. El i-a influentat pe crestini sa se uneasca de data aceasta nu cu paganii,

51:7 ci cu aceia care, prin inchinarea la dumnezeul acestei lumi, se dovedeau la fel de idolatri.

51:8 Satana nu mai putea tine Biblia departe de oameni. Ea fusese pusa la indemana tuturor. El, insa, a condus mii de oameni sa accepte interpretari false si teorii nesanatoase, fara a cerceta Scripturile pentru a invata adevarul ei insisi. El a stricat invataturile Bibliei, iar traditiile ce aveau sa distruga milioane de oameni prindeau radacini adanci. Biserica sustinea si apara aceste traditii, in loc sa lupte pentru credinta data sfintilor odata pentru totdeauna. In timp ce erau cu totul inconstiente de situatia lor si de primejdia in care se aflau biserica si lumea se apropiau cu repeziciune de perioada cea mai solemna si mai importanta din istoria pamantului: perioada revelarii Fiului omului.