34:1 Cap. 32 - Cincizecimea
34:2 Cand Domnul Isus le-a deschis ucenicilor intelegerea insemnatatii profetiilor cu privire la El, i-a asigurat ca toata puterea I-a fost data in cer si pe pamant si le-a poruncit sa mearga si sa predice Evanghelia la orice faptura. Deodata li s-a redesteptat ucenicilor vechea speranta ca Domnul Isus Se va aseza pe tronul lui David la Ierusalim si L-au intrebat: "Doamne, in vremea aceasta ai de gand sa asezi din nou imparatia lui Israel?" Fapte 1,6. Mantuitorul a asternut peste mintea lor o incertitudine in privinta acestui subiect si le-a raspuns: "Nu este treaba voastra sa stiti vremurile sau soroacele; pe acestea Tatal le-a pastrat sub stapanirea Sa." Fapte 1,7.
34:3 Ucenicii au inceput sa spere ca minunata coborare a Duhului Sfant va influenta poporul evreu sa-L accepte pe Isus. Mantuitorul S-a abtinut de la alte explicatii, deoarece stia ca, atunci cand Duhul Sfant va veni peste ei in masura deplina, mintea le va fi iluminata si ei vor intelege mai bine lucrarea ce le statea in fata si o vor continua chiar de acolo de unde o lasase El.
34:4 Ucenicii s-au adunat in camera de sus, unindu-se in rugaciune cu femeile credincioase, cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui. Acesti frati, care fusesera necredinciosi, erau
34:5 acum pe deplin statorniciti in credinta lor de cele petrecute la rastignire, de invierea si inaltarea Domnului. Numarul celor adunati era de aproape o suta douazeci.
34:6 Coborarea Duhului Sfant
34:7 "In ziua Cincizecimii, erau toti cu o inima adunati in acelasi loc. Deodata a venit din cer un sunet ca vajaitul unui vant puternic si a umplut toata casa unde sedeau ei. Niste limbi ca de foc au fost vazute impartindu-se printre ei si s-au asezat cate una pe fiecare din ei. Si toti s-au umplut de Duh Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, dupa cum le da Duhul sa vorbeasca." Duhul Sfant, sub forma unor limbi de foc despartite la varf si asezandu-Se peste cei adunati, era un simbol al darului facut lor, de a vorbi fluent cateva limbi diferite, pe care ei nu le cunoscusera mai inainte. Aspectul de foc semnifica zelul fierbinte cu care vor lucra si puterea ce le va insoti cuvintele.
34:8 Sub aceasta iluminare cereasca, Scripturile pe care li le explicase Domnul Hristos le-au venit in minte cu stralucirea si frumusetea vie a adevarului clar si plin de putere. Valul care ii impiedicase sa vada sfarsitul lucrurilor care au fost desfiintate a fost dat la o parte, iar ei au inteles cu desavarsita claritate obiectul misiunii lui Hristos si natura imparatiei Sale.
34:9 Puterea Cincizecimii
34:10 Evreii se raspandisera prin aproape toate natiunile si vorbeau diferite limbi. Ei au venit de la distante mari la Ierusalim si, pentru un timp, au ramas sa
34:11 locuiasca acolo, ca sa poata participa la sarbatorile religioase aflate atunci in desfasurare si sa respecte cerintele lor. Cand se adunau, fiecare vorbea limba pe care o cunostea. Aceasta diversitate de limbi era un mare obstacol pentru lucrarea servilor lui Dumnezeu de a vesti doctrina Domnului Hristos pana la marginile pamantului. Pentru oameni, desavarsita confirmare a marturiei pe care o dadeau apostolii pentru Hristos a fost aceea ca Dumnezeu le-a suplinit lipsurile in chip minunat. Duhul Sfant a facut pentru ei ceea ce ei n-ar fi putut face singuri intr-o viata intreaga; de-acum puteau sa raspandeasca adevarul evangheliei peste hotare, vorbind cu acuratete limba celor pentru care lucrau. Acest dar miraculos era cea mai puternica dovada pe care o puteau prezenta lumii ca insarcinarea lor purta sigiliul cerului.
34:12 "Si se aflau atunci in Ierusalim evrei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Cand s-a auzit sunetul acela, multimea s-a adunat si a ramas incremenita; pentru ca fiecare ii auzea vorbind in limba lui. Toti se mirau, se minunau si ziceau unii catre altii: ,Toti acestia care vorbesc nu sunt galileeni? Cum dar ii auzim vorbind fiecaruia din noi in limba noastra in care ne-am nascut?'"
34:13 Preotii si conducatorii s-au infuriat tare din cauza acestei manifestari minunate, care a fost raportata peste tot in Ierusalim si in imprejurimi, dar n-au indraznit sa dea frau liber rautatii lor, de frica sa nu se expuna urii poporului. Ei Il dadusera pe Invatator la moarte, dar iata ca slujitorii Lui, oameni needucati din Galileea, aratau implinirea minunata a profetiei si invatau doctrina lui Isus in toate limbile vorbite pe atunci. Acestia vorbeau cu putere
34:14 despre minunile Mantuitorului si le desfasurau ascultatorilor lor Planul de Mantuire cuprins in indurarea si jertfa Fiului lui Dumnezeu. Cuvintele lor au convins si au convertit mii dintre cei care ascultau. Traditiile si superstitiile insuflate de preoti au fost date la o parte din mintea oamenilor, iar ei au acceptat invataturile curate ale Cuvantului lui Dumnezeu.
34:15 Predica lui Petru
34:16 Petru le-a aratat ca aceasta manifestare era implinirea exacta a profetiei lui Ioel, in care el prezisese ca o astfel de putere va veni peste oamenii lui Dumnezeu ca sa-i faca potriviti pentru o lucrare speciala.
34:17 Petru a trasat ascendenta Domnului Hristos pana la casa onorabila a lui David. El nu a folosit nici una din invataturile lui Isus pentru a-si dovedi adevarata pozitie; stia ca acestea nu vor avea nici un efect, din cauza prejudecatilor puternice ale poporului. Insa le-a indreptat gandurile catre David, care era privit de evrei ca un patriarh venerabil al neamului lor. Petru a spus:
34:18 "Caci David zice despre El: 'Eu aveam totdeauna pe Domnul inaintea mea, pentru ca El este la dreapta mea ca sa nu ma clatin. De aceea mi se bucura inima si mi se veseleste limba; chiar si trupul mi se va odihni in nadejde: caci nu-mi vei lasa trupul in locuinta mortilor si nu vei ingadui ca sfantul Tau sa vada putrezirea."
34:19 Petru arata aici ca David nu putea vorbi referindu-se la sine, ci la Domnul Isus Hristos. David a murit de moarte naturala ca toti oamenii; mormantul lui, cu tarana onorata pe care o continea, fusese pastrat cu mare grija pana in vremea aceea. David, ca imparat al lui Israel, precum si ca profet, fusese onorat de Dumnezeu in mod deosebit. I s-au aratat in viziune profetica viata si lucrarea Domnului Hristos. L-a vazut cum a fost respins,
34:20 a vazut judecata Lui, rastignirea, ingroparea, invierea si inaltarea Lui.
34:21 David a marturisit ca sufletul lui Hristos nu avea sa ramana in locuinta mortilor (in mormant) si trupul Lui nu avea sa vada putrezirea. Petru arata implinirea acestei profetii cu Isus din Nazaret. Dumnezeu intr-adevar L-a ridicat din mormant inainte ca trupul Lui sa vada putrezirea. La data aceea, El era Cel inaltat in cerul cerurilor.
34:22 Cu acea ocazie memorabila, un mare numar de oameni, care pana atunci luasera in ras ideea ca o persoana atat de modesta ca Isus sa fie Fiul lui Dumnezeu, s-au convins pe deplin de adevar si L-au recunoscut ca Mantuitor al lor. Trei mii de suflete au fost adaugate bisericii. Apostolii vorbeau prin puterea Duhului Sfant, iar cuvintele lor nu puteau fi contrazise pentru ca erau confirmate de mari minuni facute de ei prin revarsarea Duhului Sfant. Insisi ucenicii erau uimiti de rezultatele acesteia si de secerisul rapid si abundent de suflete. Toti oamenii erau plini de mirare. Cei care nu au renuntat la prejudecata si bigotismul lor erau atat de coplesiti de respect amestecat cu teama si uimire, incat nu au indraznit sa incerce a opri, prin glas sau violenta, acea lucrare minunata si pentru un timp opozitia lor a incetat.
34:23 Numai argumentele apostolilor, desi clare si convingatoare, n-ar fi indepartat prejudecata evreilor care rezistase la atatea dovezi. Dar Duhul Sfant a adus acele argumente la inima lor, cu putere divina. Ele erau ca niste sageti ascutite ale Celui atotputernic, convingandu-i de vina lor teribila de a-L fi respins si rastignit pe Domnul slavei. "Dupa ce au auzit aceste cuvinte ei au ramas strapunsi in inima si au zis lui Petru si celorlalti apostoli: 'Fratilor, ce sa facem?'
34:24 'Pocaiti-va', le-a zis Petru, ,si fiecare din voi sa fie botezat in Numele lui Isus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre; apoi veti primi darul Sfantului Duh.'"
34:25 Petru i-a facut pe oamenii convertiti sa inteleaga faptul ca Il respinsesera pe Hristos din cauza ca fusesera inselati de preoti si de conducatori; si, daca aveau sa continue sa urmeze sfatul acestora si sa astepte ca acei conducatori sa-L accepte pe Hristos inainte sa indrazneasca ei insisi s-o faca, nu-L vor accepta niciodata. Acei oameni puternici, desi pretindeau ca sunt sfinti, erau ambitiosi si plini de zel sa acumuleze bogatii si slava pamanteasca. Ei nu voiau sa vina la Hristos ca sa primeasca lumina. Domnul Isus prezisese ca asupra acelui popor va veni o teribila rasplata pentru necredinta lui incapatanata, in ciuda faptului ca li se dadusera cele mai puternice dovezi ca El era Fiul lui Dumnezeu.
34:26 Din ziua aceea, limbajul ucenicilor a fost curat, simplu si corect in exprimare si in accent, fie ca vorbeau limba lor natala, fie o limba straina. Acesti barbati umili, care nu invatasera niciodata la scolile profetilor, prezentau adevaruri atat de inalte si de pure incat ii uimeau pe toti care ascultau. Ei nu puteau sa mearga personal la marginile cele mai indepartate ale pamantului, dar la sarbatoare erau oameni din toate partile lumii si adevarurile primite de ei au fost duse la casele lor si vestite poporului lor, castigand suflete la Hristos.
34:27 O lectie pentru zilele noastre
34:28 Marturia aceasta referitoare la intemeierea bisericii crestine ne este data nu numai ca o parte importanta a istoriei sacre, ci si ca o lectie. Toti care iau asupra lor numele lui Hristos trebuie sa astepte, sa vegheze si sa se roage cu o singura inima. Toate diferentele sa fie
34:29 lasate deoparte, iar unitatea si iubirea gingasa a unuia fata de celalalt sa-i umple pe toti. Atunci rugaciunile noastre se pot inalta impreuna la Tatal nostru ceresc, cu o credinta puternica si arzatoare. Atunci putem astepta cu rabdare si speranta implinirea fagaduintei.
34:30 Raspunsul poate veni imediat si cu putere coplesitoare sau poate fi amanat zile si saptamani, iar credinta sa ne fie pusa la incercare. Dar Dumnezeu stie cum si cand sa ne raspunda la rugaciune. Partea noastra de lucrare este sa ne punem in legatura cu canalul divin. Dumnezeu este raspunzator pentru partea Lui de lucrare. Cel care a facut fagaduinta este credincios. Pentru noi, cel mai important este sa fim o inima si un gand, dand la o parte orice invidie si rautate si, rugandu-ne cu umilinta, sa veghem si sa asteptam. Isus, Reprezentantul si Capul nostru, este gata sa faca pentru noi ce a facut in ziua Cincizecimii pentru cei care s-au rugat si au vegheat.