32:11 Cand oastea ingerilor ceresti s-a departat de la mormant, iar lumina si slava au trecut, soldatii romani au indraznit sa-si ridice capul si sa priveasca in jur. Au fost uluiti cand au vazut ca piatra cea mare fusese rostogolita de la intrarea mormantului si ca trupul lui Isus nu mai era acolo. S-au grabit spre cetate ca sa dea de stire preotilor si batranilor ce vazusera. Cand acei criminali au ascultat raportul minunat, toate fetele au ingalbenit. I-a cuprins groaza la gandul celor ce facusera. Daca raportul era corect, ei erau pierduti. Pentru o vreme au stat in tacere, privind unii la altii, nestiind ce sa faca sau sa spuna. Sa accepte raportul ar insemna sa se condamne pe ei insisi. S-au dus la o parte sa se consulte cu privire la ce trebuia facut. Ei s-au gandit ca, daca raportul adus de garda romana ar circula printre oameni, cei care Il dadusera pe Hristos la moarte vor fi omorati, ca ucigasi ai Lui.