3:3 In starea sa de nevinovatie, omul traia intr-o fericita comuniune cu El, "in care sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei" (Coloseni 2,3). Dar dupa pacatuirea sa, el n-a mai putut gasi deloc bucurie in sfintenie si, ca urmare, a cautat sa se ascunda de prezenta lui Dumnezeu. Aceasta este inca starea inimii nerenascute. O astfel de inima nu este in armonie cu Dumnezeu, si, deci, nu gaseste nici o bucurie in comuniunea cu El. Pacatosul nu poate fi fericit in prezenta lui Dumnezeu si de aceea va ocoli, se va retrage din compania fiintelor sfinte. Daca i s-ar ingadui sa intre in ceruri, aceasta n-ar fi o bucurie pentru el. Spiritul iubirii neegoiste care domneste acolo: fiecare inima raspunzand inimii iubirii infinite: n-ar trezi nici un ecou in sufletul sau. Gandurile, interesele si motivele sale ar fi straine de