12:36 Daca vom gandi si vom vorbi mai mult despre Domnul Hristos si mai putin despre noi insine, vom simti mai mult prezenta Sa. Daca ne-am gandi la Dumnezeu ori de cate ori vedem dovezile grijii Sale pentru noi, L-am pastra totdeauna in cugetele noastre si am simti o placere deosebita sa-I vorbim si sa-I aducem lauda. Noi vorbim despre lucrurile trecatoare, pentru ca ne intereseaza. Vorbim despre prietenii nostri, pentru ca ii iubim si impartim bucuriile si necazurile cu ei. Totusi avem infinit mai multe si mai mari motive sa iubim pe Domnul Dumnezeu decat pe prietenii nostri pamantesti. Trebuie sa fie lucrul cel mai natural din lume acela de a-L face pe El obiectul principal al gandurilor noastre, de a vorbi despre bunatatea Lui si de a spune altora despre puterea Sa. Darurile Sale bogate pe care le-a revarsat asupra noastra n-au fost date cu scopul de a absorbi atat de mult gandurile si iubirea noastra incat sa nu mai ramana nimic pentru Dumnezeu; dimpotriva, ele ar trebui sa ne reaminteasca totdeauna de El si sa ne lege cu legaturile iubirii si multumirii de Binefacatorul nostru ceresc. Noi ne ocupam prea mult de cele de jos. Sa ne ridicam ochii spre usa deschisa a Sanctuarului de sus, unde lumina slavei lui Dumnezeu straluceste pe fata Domnului Hristos care "poate sa mantuiasca in chip desavarsit pe cei care se apropie de Dumnezeu prin El" (Evrei 7,25).