62:2 Dupa adunarea de la Ghilgal, Saul a lasat oastea la vatra, oaste care se stransese la chemarea lui pentru a-i infrange pe amoniti, si din care a pastrat numai doua mii de oameni care sa fie cu el la Micmas, iar o mie de oameni sa ramana cu fiul sau Ionatan, la Ghibea. Prin aceasta, a savarsit o mare greseala. Oastea lui era plina de curaj si nadejde din pricina biruintei de curand castigate si, daca ar fi pornit indata impotriva altor vrajmasi ai lui Israel, s-ar fi dat o lovitura hotaratoare pentru eliberarea natiunii.