50:33 Acela care alerga catre cetatea de scapare nu trebuia sa zaboveasca. Trebuia sa-si paraseasca familia si treburile. Nu mai avea timp sa-si ia ramas bun de la cei iubiti ai sai. Viata lui era in primejdie si oricare alt interes trebuia sa fie sacrificat fata de acest unic scop - sa ajunga la locul de scapare. Oboseala era uitata, piedicile nu mai erau luate in seama. Fugarul nu indraznea nici o clipa macar sa mearga mai incet pana ajungea dincolo de zidurile cetatii.