50:27 Cetatile de scapare erau in asa fel impartite, incat din oricare parte a tarii se putea ajunge la ele dupa un drum de o jumatate de zi. Drumurile care duceau la ele erau totdeauna tinute in buna stare; pretutindeni de-a lungul drumului trebuia sa fie tablite de semnalizare, pe care statea scris cu litere mari si usor de inteles "Spre adapost", pentru ca cel fugarit sa nu mai intarzie nici o clipa. Oricine putea sa se foloseasca de aceasta inlesnire, fie evreu, fie strain, fie trecator. Dar, daca cel nevinovat nu trebuia sa fie ucis in chip pripit, nici cel vinovat nu trebuia sa ramana nepedepsit. Cazul fugarului trebuia sa fie cercetat de autoritatile locului, dupa dreptate, si numai daca nu era gasit vinovat de presupusa ucidere urma sa fie adapostit in cetatea de scapare. Vinovatul era