50:13 Cele cerute i-au fost acordate fara intarziere. Nimanui altcuiva nu i se putea incredinta cu mai multa siguranta cucerirea acestor cetati uriase. "Iosua a binecuvantat pe Caleb, fiul lui Iefune, si i-a dat ca mostenire Hebronul ... pentru ca urmase in totul calea Domnului". Indurase impreuna cu poporul sau indelungata calatorie prin pustiu si avusese, in felul acesta, parte de dezamagirile si durerile celor vinovati. Cu toate acestea nu se plangea, ci preamarea indurarea lui Dumnezeu care il ocrotise prin pustie, in timp ce fratii lui mureau. In mijlocul oboselilor, primejdiilor si molimelor calatoriei prin pustie si in anii de lupte, de cand intrase in Canaan, Domnul il pastrase in viata si acum, cand era in varsta de peste optzeci de ani, puterea nu ii slabise ... El n-a cerut pentru sine un tinut gata cucerit, ci pe acela despre care iscoadele spusesera in mod deosebit sa nu poate fi cucerit. Cu ajutorul lui Dumnezeu avea sa smulga cetatile acestea chiar din mana uriasilor acelora, in fata carora credinta lui Israel se clatinase. Nu dorinta dupa onoare sau marire a inspirat cucerirea lui Caleb.