49:6 Mare a fost consternarea israelitilor cand au aflat inselaciunea la care au fost supusi, iar neplacerea lor a sporit si mai mult cand, la trei zile de mers, au dat de cetatile gabaonitilor, aproape in mijlocul tarii. "Toata adunarea a cartit impotriva capeteniilor", dar acestea din urma s-au temut sa calce legamantul, cu toate ca fusese castigat prin inselaciune, pentru ca "le jurasera pe Domnul, Dumnezeul lui Israel". "Si copii lui Israel nu i-au omorat." Gabaonitii s-au indatorat sa lepede idolatria si sa I se inchine lui Iehova, iar pastrarea vietii lor nu era o violare a poruncii lui Dumnezeu de a-i nimici pe canaanitii idolatri. Prin urmare, prin juramantul lor, evreii nu se invoisera sa comita pacat. Si, cu toate ca fusese castigat prin inselaciune, juramantul nu trebuia sa fie desconsiderat. Indatorirea pentru care cineva s-a legat prin cuvantul sau trebuie sa fie considerata sfanta, daca aceasta nu-l obliga sa comita o fapta rea. Nici o chibzuinta cu privire la foloase, razbunare sau privilegii personale nu poate sa tulbure in vreun fel statornicia unei fagaduinte sau a unui juramant. "Buzele mincinoase sunt urate Domnului". "Cand va putea sa se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica pana la locul Lui cel sfant? Cel ce nu-si ia vorba inapoi, daca face un juramant in paguba lui" (Prov.12,22; Ps.24,3; 15,4).