40:28 In timp ce isi urmau calatoria spre miazazi, drumul lor trecea printr-o vale fierbinte, nisipoasa, lipsita de orice umbra si de orice planta. Drumul parea lun''g si greu si ei sufereau de oboseala si sete. Din nou n-au fost in stare sa suporte incercarea credintei si a rabdarii. Prin faptul ca priveau mereu la partea intunecoasa a experientei lor, ei se desparteau mai mult si tot mai mult de Dumnezeu. Ei pierdusera din vedere faptul ca, daca n-ar fi murmurat atunci cand n-au mai avut apa la Cades, ar fi fost crutati de drumul in jurul Edomului. Dumnezeu avusese planuri mai bune pentru ei. Inimile lor ar fi trebuit sa fie pline de recunostinta fata de Acela care pedepsise atat de bland pacatele lor. In loc de a face acest lucru, ei isi inchipuiau ca, daca Dumnezeu si Moise nu s-ar fi impotrivit, ei ar fi fost pana acum stapani pe pamantul fagaduit. Dupa ce au intrat singuri in greutati, facandu-si singuri viata mai grea decat dorise Dumnezeu, acum aruncau asupra Lui vina necazurilor lor. In felul acesta, nutreau ganduri rele in inima cu privire la felul in care Dumnezeu Se purta cu ei si, in cele din urma, au ajuns sa fie nemultumiti de orice. Egiptul li se parea mai luminos si mai vrednic de dorit decat tara catre care-i conducea Dumnezeu.