English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Patriarhi si profeti

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Patriarhi si profeti, 40


40:1 Cap. 38 - Calatoria in jurul Edomului

40:2 Tabara lui Israel de la Cades era numai la o mica distanta de hotarele Edomului si, atat Moise, cat si poporul doreau foarte mult sa urmeze drumul catre tara fagaduintei prin tinutul acesta; de aceea au trimis, dupa porunca lui Dumnezeu, o solie catre regele edomit.

40:3 "Asa vorbeste fratele tau Israel. Tu stii toate suferintele prin care am trecut. Parintii nostri s-au pogorat in Egipt, si am locuit acolo multa vreme. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi si pe parintii nostri. Am strigat catre Domnul, si El ne-a auzit glasul. A trimis un Inger si ne-a scos din Egipt. Si iata ca suntem la Cades, cetate care se afla la marginea tinutului tau. Lasa-ne sa trecem prin tara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii si nici nu vom bea apa din fantani; vom merge pe drumul imparatesc, fara sa ne abatem la dreapta sau la stanga, pana vom trece de tinutul tau." (Numeri 20,14-20). Ca raspuns la aceasta cerere curtenitoare a venit un refuz amenintator: "Sa nu cumva sa treci pe la mine, caci altfel iti voi iesi inainte cu sabia".

40:4 Surprinsi de acest refuz, conducatorii lui Israel au trimis o a doua cerere catre rege, cu fagaduinta: "Vom merge pe drumul cel mare; si, daca vom bea din apa ta, eu si turmele mele, iti voi plati pretul; nu-ti cer altceva decat sa trec cu picioarele!" (vers.19).

40:5 "Sa nu cumva sa treci!" a venit raspunsul. Cete inarmate de edomiti fusesera deja postate la Trecatorile cele dificile, asa ca era cu neputinta sa se inainteze pasnic in directia aceasta, iar evreilor nu le era ingaduit sa foloseasca forta. Trebuia sa inconjoare Edomul pe o cale ocolita.

40:6 Daca la data cand au fost pusi la incercare ar fi avut incredere in Dumnezeu, Capetenia ostirii Domnului i-ar fi condus prin Edom

40:7 si teama de ei ar fi venit asupra locuitorilor tarii, asa incat, in loc sa dea pe fata vrajmasie fata de ei, ar fi dat dovezi de bunavointa. Dar izraelitii nu au lucrat repede dupa Cuvantul lui Dumnezeu si, in timp ce ei se lamentau si murmurau, ocazia de aur a trecut. Cand, in cele din urma, au fost dispusi sa-i prezinte regelui cererea, le-a fost refuzata. Chiar de la parasirea Egiptului, Satana se straduise fara incetare sa le puna piedici si ispite in cale, ca sa nu poata mosteni Canaanul. Iar prin necredinta lor, ei, in mod repetat, i-au deschis usa, ca astfel sa se impotriveasca planurilor lui Dumnezeu.

40:8 Este important sa credem in Cuvantul lui Dumnezeu si sa lucram prompt, in armonie cu el, in timp ce ingerii Lui asteapta sa ne ajute. Ingerii rai sunt gata sa ne puna piedici la orice pas de inaintare. Si atunci cand providenta lui Dumnezeu le cere copiilor Sai sa mearga inainte, cand El este gata sa faca lucruri mari pentru ei, Satana ii ispiteste ca, prin ezitare si amanare, sa-L supere pe Dumnezeu; el cauta sa aduca un duh de cearta si sa trezeasca nemultumiri sau necredinta si, in felul acesta, sa-i lipseasca de binecuvantarile pe care Dumnezeu ar dori sa li le dea. Servii lui Dumnezeu sa fie pregatiti de actiune, gata oricand sa mearga inainte, de indata ce providenta divina deschide calea. Orice zabava din partea lor ii da lui Satana timp sa le pregateasca infrangerea.

40:9 In indrumarile pe care i le daduse lui Moise la inceput, cu privire la trecerea lor prin tara edomitilor, dupa ce spusese ca edomitii se vor teme de Israel, Domnul ii interzisese poporului sa se foloseasca de acest privilegiu impotriva lor. Deoarece puterea lui Dumnezeu lucra pentru Israel, spaima ar fi facut din edomiti o prada usoara, iar evreii nu trebuia sa-i jefuiasca. Porunca data lor suna astfel: "Sa va paziti bine. Sa nu va incaierati cu ei; caci nu va voi da in tara lor nici macar o palma de loc. Muntele Seir l-am dat in stapanirea lui Edom." (Deut.2,4-5). Edomitii erau urmasi ai lui Avraam si ai lui Isaac si, de dragul acestor slujitori ai Sai, Dumnezeu Si-a manifestat mila fata de fiii lui Esau. El le daduse in stapanire muntele Seir si nu trebuia sa fie tulburati, decat daca, datorita pacatelor lor, aveau sa se situeze in afara indurarii Lui. Evreii trebuia sa-i alunge si sa-i nimiceasca cu desavarsire pe locuitorii Canaanului, care umplusera masura rautatii; dar edomitii se mai aflau inca in timpul harului si, din cauza aceasta, erau tratati cu mila. Lui Dumnezeu Ii place mila si de aceea Isi arata indurarea inainte de a veni cu judecatile Sale. El l-a invatat

40:10 pe Israel sa-i crute pe edomiti, inainte de a le cere sa-i nimiceasca pe locuitorii Canaanului.

40:11 Stramosii lui Edom si ai izraelitilor fusesera frati si intre ei trebuia sa domneasca iubirea si prietenia frateasca. Izraelitilor le era interzis sa se razbune atunci sau mai tarziu pentru jignirea pe care le-o adusesera prin refuzul de a le ingadui sa treaca prin tara lor. Ei nu trebuia sa se astepte sa ia in stapanire vreo parte din tinutul Edom. Chiar daca izraelitii formau poporul ales si binecuvantat al lui Dumnezeu, ei trebuia sa tina seama de oprelistile pe care El le punea inaintea lor. Dumnezeu le fagaduise o tara foarte frumoasa; dar nu trebuia sa-si inchipuie ca numai ei aveau dreptul sa locuiasca pe pamant si sa inceapa sa-i alunge pe toti ceilalti. Li se poruncise ca in toate legaturile lor cu edomitii sa se fereasca sa le faca vreo nedreptate. Trebuia sa cada la intelegere prin buna invoiala cu ei, sa cumpere toate cate le trebuia de-ale mancarii si tot ce luau sa plateasca fara intarziere. Pentru ca Israel sa se increada si mai mult in Dumnezeu si sa asculte de cuvantul Lui, i s-a reamintit: "Domnul, Dumnezeul tau, te-a binecuvantat in tot lucrul mainilor tale si n-ai dus lipsa de nimic." (Deut.2,7). Ei nu depindeau de edomiti, deoarece aveau un Dumnezeu care era bogat in mijloace pentru a le veni in ajutor. Ei nu trebuia sa caute sa scoata de la ei nici prin putere, nici prin viclenie, ceva ce nu era al lor, ci, in toata purtarea lor, trebuia sa puna in aplicare principiul legii divine: "Sa iubesti pe aproapele tau, ca pe tine insuti".

40:12 Daca ar fi trecut prin tinutul lui Edom, asa cum avea de gand Dumnezeu, trecerea aceasta le-ar fi folosit nu numai lor, ci ar fi fost o binecuvantare si pentru locuitorii tarii, caci li s-ar fi dat un prilej sa-l cunoasca pe poporul lui Dumnezeu si serviciul lor divin, sa vada cum Dumnezeul lui Iacov da prosperitate acelora care Il iubesc si se tem de El. Dar necredinta lui Israel a impiedicat toate acestea. Ca raspuns la cererile lor, Dumnezeu daduse poporului apa, dar ingaduise ca necredinta sa aduca asupra lor pedeapsa. Din nou a trebuit sa strabata locuri pustii si sa-si astampere setea la izvorul minune, de care nu ar mai fi avut nevoie, daca s-ar fi increzut in El.

40:13 De aceea, multimile lui Israel se intoarsera iarasi spre miazazi si pornira pe drumul prin pustiul uscat, care li se parea si mai trist dupa ce privisera un timp pajistile verzi de pe dealurile si vaile lui Edom. Peste lanturile de munti se inalta, pe deasupra acelor pustietati, muntele Hor, al carui varf avea sa fie locul mortii si inmormantarii lui Aaron. Cand izraelitii au ajuns la muntele acesta, lui Moise i s-a dat porunca:

40:14 "Ia pe Aaron si pe fiul sau Eleazar, si suie-i pe muntele Hor. Dezbraca-l pe Aaron de vesmintele lui si imbraca-l pe fiul sau Eleazar cu ele. Acolo va fi adaugat Aaron la poporul lui si va muri." (Numeri 20,22-29).

40:15 Cei doi batrani si cu cel mai tanar au urcat impreuna pe inaltimea muntelui. Capetele lui Moise si Aaron erau albe de zapada celor o suta douazeci de ierni. Viata lor lunga si plina de evenimente fusese caracterizata de cele mai serioase incercari si de cele mai mari onoruri care au fost date vreodata omului. Ei erau barbati inzestrati cu mari daruri naturale si toate fortele lor se dezvoltasera, crescusera si se innobilasera prin legatura lor cu Cel Infinit. Ei isi cheltuisera viata intr-o activitate neegoista pentru Dumnezeu si pentru semenii lor; fata lor dadea dovada de o mare putere intelectuala, statornicie, intentii nobile si o puternica iubire.

40:16 Moise si Aaron statusera multi ani umar la umar, in grijile si ostenelile lor. Impreuna, dadusera piept, cu multe primejdii si se impartasisera cu binecuvantarile vadite ale lui Dumnezeu; acum venise timpul sa se desparta. Inaintau foarte incet, deoarece fiecare clipa a ramanerii in compania celuilalt era foarte pretioasa. Urcusul era abrupt si obositor; si, cum se opreau deseori pentru a se odihni, isi povesteau despre trecut si viitor. Inaintea lor, cat puteau vedea cu ochii, li se infatisa scena pribegiei lor prin pustiu. Jos, pe campie, erau stranse in tabara numeroasele cete ale lui Israel, carora acesti doi barbati alesi le consacrasera cea mai mare parte a vietii lor, pentru binele carora ei simtisera un interes atat de viu si jertfisera atat de mult. Undeva, dincolo de muntele lui Edom, era calea care ducea spre pamantul fagaduintei - pamant de ale carui binecuvantari Moise si Aaron nu aveau sa se bucure. Nici un sentiment de razvratire nu si-a gasit loc in inima lor, nici un cuvant de nemultumire nu a iesit de pe buzele lor; totusi, pe fata lor plutea o solemna tristete, cand se gandeau la lucrul care ii despartise de mostenirea parintilor lor.

40:17 Lucrarea lui Aaron pentru Israel se incheiase. Cu patruzeci de ani mai inainte, la varsta de optzeci si trei de ani, Dumnezeu il chemase sa se uneasca cu Moise in marea si insemnata lui lucrare. El conlucrase cu fratele sau la scoaterea din Egipt a fiilor lui Israel. El tinuse sus mainile marelui conducator, cand oastea lui Israel se lupta impotriva lui Amalec. Ii fusese ingaduit sa se urce pe muntele Sinai pentru a se infatisa lui Dumnezeu si pentru a vedea slava divina. Domnul trecuse asupra familiei lui Aaron

40:18 preotia si-l onorase cu sfanta consacrare ca mare preot. El il sustinuse in slujba cea sfanta prin inspaimantatoarele manifestari ale judecatii divine in nimicirea lui Core si a cetei lui. Prin mijlocirea lui Aaron fusese oprita plaga. Cand cei doi fii ai lui au fost ucisi pentru ca au dispretuit porunca lamurita a lui Dumnezeu, el nu s-a razvratit si nici macar nu a murmurat. Si totusi viata lui cea nobila a fost patata. Aaron a savarsit un pacat greu cand, la muntele Sinai, a cedat cerintei poporului si a facut vitelul de aur si un altul, cand s-a unit cu Maria in invidie si a murmurat impotriva lui Moise. Iar impreuna cu Moise L-a jignit pe Dumnezeu la Cades, cand nu a ascultat de porunca de a vorbi stancii pentru a le da apa.

40:19 Dumnezeu voise ca acesti mari conducatori ai lui Israel sa fie reprezentanti ai Domnului Hristos. Aaron purta pe pieptul lui numele lui Israel. El facea cunoscut poporului vointa lui Dumnezeu. El intra in Ziua Ispasirii in locul prea sfant "nu fara sange" ca mijlocitor pentru intreg Israelul. El iesea, dupa ce savarsea lucrarea aceasta, pentru a binecuvanta poporul, dupa cum Domnul Hristos va veni atunci cand se va sfarsi lucrarea Sa de mijlocire, pentru a-l binecuvanta pe poporul Sau care asteapta. Caracterul ales si serviciul sfant, ca reprezentant al Marelui nostru Preot, au facut ca pacatul lui Aaron sa fie atat de mare la Cades.

40:20 Cu adanca durere, Moise scoase vesmintele sacre cu care era imbracat Aaron si-l imbraca cu ele pe Eleazar, care a fost facut in felul acesta urmas al lui, prin randuiala dumnezeiasca. Din pricina pacatului sau la Cades, lui Aaron i s-a retras privilegiul de a sluji in Canaan ca mare preot, de a aduce cea dintai jertfa pe pamantul fagaduit si de a sfinti astfel mostenirea lui Israel. Moise trebuia sa continue sa-si poarte raspunderea de conducator al poporului chiar pana la granitele Canaanului. El urma sa vada doar de departe pamantul fagaduit, insa fara sa puna piciorul pe el. Daca acesti servi ai lui Dumnezeu, cand au stat in fata stancii, la Cades, ar fi indurat incercarea fara sa murmure atunci cand ea a fost adusa asupra lor, cat de cu totul altul ar fi fost viitorul lor! O fapta rea ramane totdeauna fapta rea. Este posibil ca lucrarea unei vieti intregi sa nu poata niciodata indrepta ce s-a stricat intr-o singura clipa de ispita sau de nechibzuinta.

40:21 Lipsa din tabara a celor doi mari conducatori si faptul ca ei fusesera insotiti de Eleazar care, dupa cum era prea bine cunoscut, trebuia sa fie urmasul lui Aaron in sfanta lui slujba, au trezit

40:22 un simtamant de neliniste, iar intoarcerea lor era asteptata cu nerabdare. Cand poporul a privit in jur si a cercetat marea adunare, si-a dat seama ca mai toti adultii care parasisera Egiptul pierisera in pustie. Toti au avut o presimtire rea cand si-au adus aminte de judecata data impotriva lui Moise si Aaron. Unii si-au dat seama de rostul calatoriei tainice spre varful muntelui Hor si ingrijorarea lor pentru conducator a fost si mai mare din cauza unor amare amintiri si a remuscarilor.

40:23 In cele din urma au putut zari siluetele lui Moise si a lui Eleazar, cum coborau incet de pe munte; dar Aaron nu era cu ei. Eleazar purta vesmintele de mare preot ca semn ca intrase in slujba sfanta, in locul tatalui sau. Cand tot poporul s-a adunat cu inima indurerata in jurul conducatorului sau, Moise a povestit ca Aaron se sfarsise pe bratele lui, pe muntele Hor, si ca l-au inmormantat acolo. Adunarea a izbucnit in strigate de jale, pentru ca toti il iubeau, cu toate ca atat de des ii pricinuisera durere. "Si, cand toata adunarea a vazut ca Aaron murise, toata casa lui Israel a plans pe Aaron treizeci de zile." (Numeri 20,29).

40:24 Cu privire la inmormantarea marelui preot al lui Israel, Sfanta Scriptura da urmatorul raport: "Acolo a murit Aaron si a fost ingropat" (Deut.10,6). Ce contrast izbitor intre inmormantarea aceasta, care s-a facut dupa porunca hotarata a lui Dumnezeu, si obiceiurile din zilele noastre! In timpurile de astazi, slujbele de inmormantare a unei persoane ce detine o inalta pozitie sunt facute adesea un prilej de ceremonii exagerate si impresionante. Cand a murit Aaron, unul dintre cei mai de seama oameni din cati au trait vreodata, au fost de fata numai doi din cei mai apropiati prieteni ai sai pentru a fi martori ai mortii lui si pentru a participa la inmormantarea sa. Iar mormantul acela singuratic de pe muntele Hor a fost pentru totdeauna ascuns de privirea lui Israel. Dumnezeu nu este onorat prin ceremoniile grandioase care se fac adesea in cinstea celor morti si prin cheltuielile exagerate care se fac pentru a da inapoi taranii trupul lor.

40:25 Intreaga adunare a simtit durere pentru Aaron, dar nici unul nu a ajuns sa simta pierderea aceasta atat de dureros ca Moise. Moartea lui Aaron i-a amintit cu putere lui Moise ca si moartea lui era aproape; dar, oricat de scurta ar mai fi fost ramanerea lui pe pamant, el a simtit cu putere pierderea tovarasului sau nedezlipit - singurul care impartasise cu el atatia ani bucuriile si durerile, nadejdile si temerile sale. De acum inainte, Moise trebuia sa lucreze singur; dar stia ca Dumnezeu este prietenul sau si pe El s-a sprijinit cu atat mai mult.

40:26 Curand dupa ce au parasit muntele Hor, izraelitii au suferit o

40:27 infrangere in lupta cu Arad, unul dintre domnitorii canaanitilor. Dar, cand au cautat cu toata inima sprijinul lui Dumnezeu, li s-a dat ajutor si vrajmasii lor au fost infranti. In loc ca biruinta aceasta sa le insufle recunostinta si sa-l faca pe popor sa simta cat de mult depindea de Dumnezeu, aceasta i-a facut sa se ingamfe si sa fie increzuti. Curand au cazut in vechile lor obiceiuri de a murmura. Acum erau nemultumiti deoarece ostirilor lui Israel nu li se ingaduise sa inainteze spre Canaan imediat dupa razvratirea lor, la auzul vestilor aduse de iscoade cu aproape patruzeci de ani in urma. Ei considerau indelungata lor ramanere in pustie o zadarnica amanare si erau de parere ca si atunci i-ar fi putut infrange tot asa de lesne pe vrajmasii lor ca si acum.

40:28 In timp ce isi urmau calatoria spre miazazi, drumul lor trecea printr-o vale fierbinte, nisipoasa, lipsita de orice umbra si de orice planta. Drumul parea lun''g si greu si ei sufereau de oboseala si sete. Din nou n-au fost in stare sa suporte incercarea credintei si a rabdarii. Prin faptul ca priveau mereu la partea intunecoasa a experientei lor, ei se desparteau mai mult si tot mai mult de Dumnezeu. Ei pierdusera din vedere faptul ca, daca n-ar fi murmurat atunci cand n-au mai avut apa la Cades, ar fi fost crutati de drumul in jurul Edomului. Dumnezeu avusese planuri mai bune pentru ei. Inimile lor ar fi trebuit sa fie pline de recunostinta fata de Acela care pedepsise atat de bland pacatele lor. In loc de a face acest lucru, ei isi inchipuiau ca, daca Dumnezeu si Moise nu s-ar fi impotrivit, ei ar fi fost pana acum stapani pe pamantul fagaduit. Dupa ce au intrat singuri in greutati, facandu-si singuri viata mai grea decat dorise Dumnezeu, acum aruncau asupra Lui vina necazurilor lor. In felul acesta, nutreau ganduri rele in inima cu privire la felul in care Dumnezeu Se purta cu ei si, in cele din urma, au ajuns sa fie nemultumiti de orice. Egiptul li se parea mai luminos si mai vrednic de dorit decat tara catre care-i conducea Dumnezeu.

40:29 Deoarece nutreau un spirit de nemultumire, izraelitii erau porniti sa afle cusur chiar si in binecuvantarile date lor: "Si au vorbit impotriva lui Dumnezeu si impotriva lui Moise: ‘Pentru ce ne-ati scos din Egipt, ca sa murim in pustie? Caci nu este nici paine, nici apa si ni s-a scarbit sufletul de aceasta hrana proasta‘". (Numeri 21,5).

40:30 Moise prezenta cu credinciosie inaintea poporului marimea acestui pacat. Numai puterea lui Dumnezeu ii aparase in "acea pustie mare si grozava, unde erau serpi infocati si scorpioni,

40:31 in locuri uscate si fara apa." (Deut.8,15). In fiecare zi a calatoriilor lor fusesera paziti printr-o minune a milostivirii divine. Pe tot drumul pe care ii calauzise Dumnezeu, au gasit apa ca sa-i invioreze pe cei insetati, paine din cer ca sa-si astampere foamea, pace si siguranta sub norul umbros in timpul zilei si stalpul de foc in timpul noptii. Ingerii i-au ajutat in timp ce urcau inaltimile stancoase sau potecile gloduroase ale pustiei. Cu toate greutatile pe care le indurasera, nimeni nu era slabit in randurile lor. Picioarele nu li se umflasera in lungile lor calatorii si nici hainele nu se invechisera pe ei... Dumnezeu facuse ca fiarele salbatice si serpii veninosi din paduri si pustie sa asculte de ei. Si acum, cand, cu toate aceste dovezi de iubire din partea Lui, poporul inca staruia sa se mai planga, Dumnezeu voia sa traga la o parte mana Sa aparatoare, pana vor ajunge sa pretuiasca purtarea Lui de grija plina de mila si se vor intoarce la El cu cainta si umilinta.

40:32 Pentru ca fusesera aparati de puterea divina, ei nu recunoscusera nenumaratele primejdii care ii inconjurau din toate partile. In nerecunostinta si necredinta lor, ei se asteptasera sa fie loviti cu moartea, si iata ca Domnul lasa sa vina moartea peste ei. Serpii veninosi, care faceau ca pustiul sa fie nesigur, erau numiti serpi infocati din cauza grozaviei muscaturii lor, care aducea fara intarziere o aprindere grozava a corpului si o moarte grabnica. In clipa in care mana ocrotitoare a lui Dumnezeu s-a tras inapoi de la Israel, multi din popor au fost atacati de aceste animale veninoase.

40:33 In toata tabara domneau acum spaima si confuzia. Aproape in fiecare cort se aflau morti sau muribunzi. Nimeni nu mai era in siguranta. Adesea, linistea noptii era sfasiata de strigate care anuntau noi victime. Toti erau la lucru, sa-i ajute pe cei in suferinta sau sa-i apere pe aceia care inca nu fusesera atinsi. De asta data, nici un murmur n-a mai iesit de pe buzele lor. Cand erau comparate cu suferinta prezenta, incercarile si greutatile de mai inainte pareau neinsemnate, ca sa se mai gandeasca la ele. Poporul se umili acum in fata lui Dumnezeu. Ei au venit la Moise cu marturisiri si rugaminti staruitoare. "Am pacatuit", au zis ei, "caci am vorbit impotriva Domnului si impotriva ta." (Numeri 21,7-9). Numai cu putin inainte, il acuzasera ca este cel mai mare vrajmas al lor, cauza tuturor nenorocirilor si suferintelor lor. Dar, chiar atunci cand cuvintele le erau pe buze, stiau ca acuzatia era nedreapta; si, de indata ce s-a ivit un necaz real, au dat fuga la

40:34 el, singurul care putea sa mijloceasca pentru ei la Dumnezeu. "Roaga-te Domnului", rasuna strigatul lor, "ca sa departeze acesti serpi de la noi."

40:35 Moise a primit porunca de la Dumnezeu sa faca un sarpe de arama, asemanator cu cei vii, si sa-l inalte in mijlocul poporului. El a facut intocmai, si se raspandi prin tabara vestea imbucuratoare ca toti cei care fusesera muscati puteau sa traiasca daca priveau la sarpele de arama. Multi murisera deja si, cand Moise a inaltat sarpele pe o prajina, unii n-au voit sa creada ca numai privind la sarpele de metal aveau sa se vindece; acestia au pierit in necredinta lor. Totusi, au fost multi care au crezut in masura aceasta, randuita de Dumnezeu. Tati, mame, frati, surori se grabeau sa ajute celor suferinzi si prietenilor lor care erau pe moarte, sa-si indrepte privirea stinsa catre sarpe. Cand acestia, cu toate ca erau istoviti si gata sa moara, reuseau sa priveasca o singura data la chipul acela, se faceau cu desavarsire sanatosi.

40:36 Oamenii stiau bine ca nu era nici o putere in sarpele de arama, ca sa faca o schimbare atat de mare in aceia care priveau la el. Puterea de vindecare venea numai de la Dumnezeu. In intelepciunea Sa, El a ales calea aceasta pentru a-Si face cunoscuta puterea. Prin mijlocul acesta simplu, El i-a facut pe izraeliti sa vada ca si-au atras singuri necazurile acestea, prin pacatele lor. In acelasi timp, au primit asigurarea ca nu aveau de ce sa se teama atata timp cat ascultau de Dumnezeu, caci El era gata sa-i apere.

40:37 Inaltarea sarpelui de arama trebuia sa-i aduca lui Israel o invatatura insemnata. Ei nu se puteau salva singuri de sub puterea ucigatoare a otravii din ranile lor. Numai Dumnezeu putea sa-i vindece. Si, cu toate acestea, ei trebuia sa dea pe fata credinta in mijloacele randuite de El. Ca sa traiasca, trebuia sa priveasca. Credinta ii facea sa fie bine primiti de Dumnezeu si, prin faptul ca priveau la sarpe, isi dovedeau credinta. Ei stiau ca nu este nici o putere in sarpe, dar acesta era un simbol al Domnului Hristos; si astfel nevoia credintei in meritele Lui a fost prezentata mintii lor. Mai inainte, multi dintre ei adusesera jertfe si crezusera ca prin aceasta si-au ispasit cu indestulare pacatele. Ei nu se incredeau in Mantuitorul ce trebuia sa vina, pe care aceste jertfe doar Il preinchipuiau. Domnul dorea acum sa le arate ca jertfele lor nu aveau mai multa putere in ele insele decat sarpele de arama, ci, tot asa, aveau rostul sa le indrepte gandurile la Domnul Hristos, care era Jertfa cea mare pentru pacat.

40:38 "Si, dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3,14-15). Toti cei care au trait vreodata pe pamant au simtit impunsatura "sarpelui cel vechi, numit Diavolul si Satana." (Apocalips 12,9). Efectele fatale ale pacatului pot fi inlaturate numai prin mijloacele randuite de Dumnezeu. Izraelitii isi salvau viata privind la sarpele care fusese inaltat. Aceasta privire cerea credinta. Ei traiau pentru ca credeau in Cuvantul lui Dumnezeu si pentru ca isi puneau increderea in mijlocul randuit pentru insanatosirea lor. Tot astfel, pacatosul trebuie sa priveasca la Domnul Hristos si sa traiasca. El primeste iertarea prin credinta in jertfa ispasitoare. Spre deosebire de preinchipuirile lipsite de putere si viata, Domnul Hristos are in Sine Insusi putere si tarie sa-l vindece pe pacatosul pocait.

40:39 In timp ce pacatosul nu se poate mantui pe sine, are totusi ceva de facut pentru a obtine mantuirea. "Pe Cel ce vine la Mine", zice Domnul Hristos, "nu-l voi izgoni afara." (Ioan 6,37). Dar noi trebuie sa venim la El; si daca ne caim de pacatele noastre, trebuie sa credem ca El ne primeste si ne iarta. Credinta este un dar de la Dumnezeu, dar puterea de a o folosi este a noastra. Credinta este mana cu care sufletul apuca mila si indurarea date in dar de Dumnezeu.

40:40 Nimic altceva decat neprihanirea Domnului Hristos nu ne poate da dreptul la binecuvantarile legamantului harului. Sunt multi aceia care de mult timp doresc si incearca sa obtina aceste binecuvantari, dar nu le primesc, pentru ca nutresc gandul ca pot face ceva pentru a fi vrednici de ele. Ei nu-si indeparteaza privirea de la eul lor, ca sa creada ca Domnul Hristos este un Mantuitor atotindestulator. Nu trebuie sa credem ca propriile noastre merite ne vor mantui; numai Domnul Hristos este nadejdea mantuirii noastre. "In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti." (Fapte 4,12).

40:41 Daca ne incredem pe deplin in Dumnezeu, daca ne incredem in meritele Domnului Isus ca intr-un Mantuitor ce iarta pacatele, vom primi tot ajutorul pe care-l cautam. Nimeni sa nu priveasca la sine, ca si cum ar avea puterea sa se mantuiasca singur. Domnul Hristos a murit pentru noi, pentru ca noi eram lipsiti de puterea de a face aceasta. In El este nadejdea noastra, indreptatirea si neprihanirea noastra. Cand ne vedem pacatosenia, sa nu ne descurajam si sa nu ne temem ca si cand n-am avea Mantuitor sau ca si cum El nu ar avea fata de noi ganduri de indurare. Chiar acum El ne invita sa venim la El in neputinta noastra, pentru a fi mantuiti.

40:42 Multi izraeliti nu vedeau nici un ajutor in mijlocul randuit pentru ei de Dumnezeu. Mortii si muribunzii zaceau de jur imprejurul lor si stiau ca fara ajutor ceresc pieirea este sigura; dar ei au continuat sa se planga de ranile, durerile si moartea lor sigura, pana li s-a dus puterea si ochii li s-au intepenit, in timp ce ar fi putut sa fie vindecati intr-o clipa. Daca suntem constienti de trebuintele noastre, nu trebuie sa irosim puterile, plangandu-ne de ele. Daca ne dam seama de starea noastra deznadajduita fara Domnul Hristos, nu trebuie sa cedam descurajarii, ci sa ne incredem in meritele unui Mantuitor rastignit si inviat. Priveste si traieste! Domnul Isus Si-a dat cuvantul. El ii va mantui pe toti cati vin la El. Chiar daca milioane de suflete care au nevoie sa fie vindecate vor respinge mila Sa, nici unul dintre cei care se incred in meritele Sale nu va fi lasat sa piara.

40:43 Multi nu vor sa-L primeasca pe Domnul Hristos pana nu li se lamureste toata taina planului de mantuire. Ei refuza privirea prin credinta, desi vad ca mii privesc si simt eficacitatea privirii la crucea Domnului Hristos. Multi ratacesc prin labirintul filosofiei, pentru a cauta temeiuri si dovezi pe care niciodata nu le vor afla, in timp ce leapada dovezile pe care Dumnezeu a avut placerea sa le dea. Ei refuza sa traiasca in lumina Soarelui neprihanirii pana nu li se lamureste de ce lumineaza. Toti aceia care staruiesc pe calea aceasta nu vor ajunge niciodata la cunostinta adevarului. Dumnezeu nu va da niciodata la o parte orice motiv de indoiala. El da dovezi indestulatoare pe care sa ne putem sprijini credinta, si, daca nu le primim pe acestea, sufletul ramane in intuneric. Daca aceia care erau muscati de serpi ar fi stat sa se indoiasca si sa puna intrebari inainte de a consimti sa priveasca, ar fi pierit. Este datoria noastra ca mai intai sa privim si numai dupa aceea privirea credintei ne va da viata.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: