37:28 ceea ce aveau si "au pierit din mijlocul adunarii". Poporul a fugit, condamnandu-se ca partas la acest pacat. Dar judecata lui Dumnezeu nu era inca incheiata. Un foc a iesit din nor si i-a mistuit pe cei doua sute cincizeci de printi care aduceau tamaie. Acesti oameni care nu se razvrateau prima data nu au fost nimiciti o data cu principalii autori ai conspiratiei. Lor li s-a ingaduit sa vada sfarsitul acestora si sa aiba ocazia sa se pocaiasca, dar ei simpatizau cu cei razvratiti si au impartasit soarta lor. Chiar si atunci cand Moise i-a cerut poporului Israel sa fuga de nimicirea ce statea sa vina, judecata divina ar fi putut sa fie oprita, daca Core si ceata lui s-ar fi pocait si ar fi cerut iertare. Dar staruinta lor incapatanata le-a pecetluit soarta. Intreaga adunare era partasa la vina lor, caci toti, intr-o masura mai mare sau mai mica, au simpatizat cu ei. Si totusi, Dumnezeu, in marea Lui mila, a facut o deosebire intre conducatorii razvratirii si aceia pe care acestia ii condusesera. Acelora care s-au lasat inselati li s-a dat timp pentru pocainta. Li s-au dat dovezi zdrobitoare ca erau gresiti si ca Moise avea dreptate. Iar manifestarea deosebita a puterii lui Dumnezeu a inlaturat orice indoiala.