Printable ModePatriarhi si profeti, 30
|
30:1 Cap. 28 - Idolatria de la Sinai 30:2 In timp ce Moise era absent, pentru poporul Israel a fost un timp de asteptare si de indoiala" Poporul stia ca el se urcase pe munte cu Iosua, ca intrase in norul de o deasa intunecime care putea fi vazut de jos, de pe campie, odihnindu-se pe varful muntelui, luminat din cand in cand de fulgerele prezentei divine. Ei asteptau cu nerabdare intoarcerea lui. Obisnuiti, asa cum fusesera in Egipt, cu reprezentari materiale ale zeilor, fusese greu pentru ei sa-si puna increderea intr-o Fiinta nevazuta si, de aceea, ajunsera sa se sprijine pe Moise pentru sustinerea credintei lor. Dar acum el le era luat. Zi dupa zi si saptamana dupa saptamana au trecut, iar el tot nu s-a inapoiat. Cu toate ca norul se vedea inca, multora din tabara li se parea ca fusesera parasiti de conducatorul lor sau ca acesta fusese ars de focul mistuitor. 30:3 In decursul acestei perioade de asteptare, pentru ei a fost un timp in care sa cugete la Legea lui Dumnezeu pe care o auzisera si sa-si pregateasca inimile spre a primi si alte descoperiri pe care El ar fi putut sa li le dea. Dar ei nu aveau prea mult timp pentru aceasta lucrare. Daca ar fi cautat in felul acesta o mai clara intelegere a cerintelor lui Dumnezeu si daca si-ar fi umilit inimile inaintea Lui, ar fi fost aparati de ispita. Dar ei n-au facut lucrul acesta si, in scurt timp, au devenit nepasatori, neluatori aminte si calcatori ai legii. In mod deosebit, acesta a fost cazul cu gloata cea pestrita. Ei erau nerabdatori sa porneasca spre tara Fagaduintei - tara unde curge lapte si miere. Pamantul acela bun le-a fost fagaduit numai cu conditia ascultarii, dar ei pierdusera din vedere acest lucru. Au fost unii care au dat ideea sa se inapoieze in Egipt, dar, fie ca mergeau inainte spre Canaan, fie inapoi in Egipt, masa poporului era hotarata sa nu-l mai astepte pe Moise. 30:4 Simtindu-si neputinta in lipsa conducatorului lor, s-au 30:5 intors la vechile lor superstitii. "Gloata cea pestrita" era cea dintai care s-a dedat la cartire si nerabdare si a fost conducatoarea apostaziei care a urmat. Printre obiectele considerate de catre egipteni ca simboluri ale zeilor erau boul si vitelul; si, la sugestia acelora care practicasera aceasta forma de idolatrie in Egipt, s-a facut acum un vitel si i s-a adus inchinare. Poporul dorea o imagine, un chip care sa-L reprezinte pe Dumnezeu si care sa mearga inaintea lor in locul lui Moise. Dumnezeu nu daduse nici un fel de asemanare a persoanei Sale si interzisese orice reprezentare materiala pentru un asemenea scop. Minunile cele mari din Egipt si de la Marea Rosie erau destinate sa intareasca credinta in El ca Ajutor nevazut, dar Atotputernic al lui Israel, singurul Dumnezeu adevarat. Iar dorinta pentru o manifestare vizibila a prezentei Sale fusese implinita prin stalpul de nor si de foc care pazea tabara, cum si in manifestarea slavei Sale pe muntele Sinai. Dar, avand norul prezentei Sale inca inaintea lor, ei s-au reintors, in inimile lor, la idolatria din Egipt si au infatisat slava nevazutului Dumnezeu printr-un chip de vitel. 30:6 In lipsa lui Moise, autoritatea judecatoreasca ii fusese incredintata lui Aaron si o mare multime se stranse in jurul cortului sau cu cererea: "Fa-ne un dumnezeu care sa mearga inaintea noastra; caci Moise, omul acela care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce s-a facut" (Ex.32,1).8 Norul, spuneau ei, care pana aici ii calauzise, statea acum nemiscat pe munte; el nu le va mai calauzi nicidecum calatoriile. In locul lui, ei trebuia sa aiba un chip; iar daca, asa cum se daduse ideea, vor hotari sa se intoarca in Egipt, atunci vor gasi indurare la egipteni, purtand chipul acesta inaintea lor si recunoscandu-l ca zeu al lor. 30:7 O criza de felul acesta cerea un barbat plin de tarie, hotarat si de un curaj neclintit; unul care sa tina la onoarea lui Dumnezeu mai mult decat la favoarea poporului, la siguranta personala si chiar la viata. Dar actualul conducator al lui Israel nu era de felul acesta. Aaron se impotrivi in mod slab poporului, iar timiditatea si sovaiala lui la momentul critic nu au facut decat sa-i faca si mai hotarati. Tumultul crestea. O nebunie oarba, nerationala, parea ca pune stapanire pe multime. Au fost unii care au ramas credinciosi legamantului lor cu Dumnezeu, dar cea mai mare parte a poporului s-a unit in apostazie. Cativa, care au indraznit sa spuna ca a face un chip, 30:8 asa cum se propunea, era idolatrie, au fost prinsi si tratati in mod brutal, iar in confuzia si agitatia aceea, in cele din urma, si-au pierdut viata. 30:9 Aaron se temea pentru propria lui viata. In loc sa ia in mod nobil pozitie in apararea onoarei lui Dumnezeu, el a cedat cerintelor multimii. Primul sau act a fost acela de a porunci sa se adune cerceii de aur de la tot norodul si sa fie adusi la el, in speranta ca mandria ii va face sa refuze un astfel de sacrificiu. Dar ei si-au dat bucuros podoabele si din acestea el a facut un vitel turnat, imitand astfel zeii Egiptului. Poporul a strigat: "Israele, iata dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului" (vers.4). Si Aaron, in mod rusinos, a ingaduit aceasta insulta la adresa lui Iehova. A facut chiar mai mult. Vazand cu cata satisfactie a fost primit vitelul de aur, a ridicat un altar inaintea lui si a anuntat: "Maine va fi o sarbatoare in cinstea Domnului" (vers.5). Aceasta veste a fost anuntata cu sunet de trambita de la ceata la ceata, in toata tabara. "A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineata si au adus arderi de tot si jertfe de multumire. Poporul a sezut de a mancat si a baut; apoi s-au sculat sa joace" (vers.6). Sub pretext ca tin o "sarbatoare in cinstea Domnului", ei s-au dedat la imbuibare si petreceri desfranate. 30:10 De cate ori, in zilele noastre, iubirea de placeri nu se ascunde sub o "forma de evlavie"! O religie care ingaduie oamenilor ca, in timp ce iau parte la ritualul serviciului de inchinare, sa se dedea la satisfacerea poftelor egoiste si senzuale este tot asa de placuta multimilor de astazi, cum a fost si in zilele poporului Israel. Si mai sunt inca si Aaroni docili care, in timp ce detin pozitii de autoritate in biserica, se vor supune dorintelor celor neconsacrati, incurajandu-i astfel la pacat. 30:11 Trecusera numai cateva zile de cand evreii facusera un legamant solemn cu Dumnezeu, ca vor asculta de vocea Sa. Ei statusera tremurand si plini de groaza inaintea muntelui, ascultand cuvintele Domnului: "Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine" (Ex.20,3). Slava lui Dumnezeu plana inca deasupra Sinaiului, in fata intregii adunari; dar ei I-au intors spatele si au cerut alti dumnezei. "Au facut un vitel in Horeb. S-au inchinat inaintea unui chip turnat si au schimbat slava lor pe chipul unui bou care mananca iarba" (Ps.106,19-20). Cum s-ar fi putut da pe fata o mai mare lipsa de recunostinta sau o mai indrazneata insulta fata de Acela care Se descoperise fata de ei ca un Tata duios si ca un Imparat atotputernic! 30:12 Moise a fost instiintat pe munte de apostazia din tabara 30:13 si i s-a spus sa se inapoieze fara intarziere. "Scoala si pogoara-te", au fost cuvintele lui Dumnezeu. "Caci poporul tau, pe care l-ai scos din tara Egiptului, s-a stricat. Foarte curand s-au abatut de la calea pe care le-o poruncisem Eu; si-au facut un vitel turnat, s-au inchinat pana la pamant inaintea lui" (Ex.32,7.8). Dumnezeu ar fi putut impiedica miscarea de la inceput; dar El a ingaduit sa ajunga la culmea ei, pentru ca sa poata da tuturor o lectie, prin pedepsirea tradarii si apostaziei. 30:14 Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau fusese abrogat si El i-a spus lui Moise: "Acum, lasa-Ma; Mania Mea are sa se aprinda impotriva lor; si-i voi mistui; dar pe tine te voi face stramosul unui neam mare" (vers.10). Poporul Israel, in mod deosebit multimea pestrita, avea sa fie totdeauna pornit sa se razvrateasca impotriva lui Dumnezeu. Ei aveau sa carteasca de asemenea impotriva conducatorului lor si aveau sa-l necajeasca prin necredinta si incapatanarea lor, iar lucrarea de a-i conduce pana in tara Fagaduintei avea sa fie grea si chinuitoare pentru suflet. Pacatele ii facusera deja sa piarda favoarea cerului, iar dreptatea cerea nimicirea lor. De aceea, Domnul a propus nimicirea lor, iar pe Moise sa-l faca un neam mare. 30:15 "Lasa-Ma" si-i voi mistui", au fost cuvintele lui Dumnezeu. Daca Dumnezeu Si-a propus sa-l nimiceasca pe Israel, cine putea mijloci pentru el? Cat de putini ar fi fost aceia care sa nu fi voit sa-i lase pe pacatosi sa-si urmeze soarta lor, cat de putini ar fi fost aceia care sa nu fi schimbat cu bucurie munca cea grea, povara si sacrificiul, rasplatite cu nerecunostinta si cartire, pentru o pozitie de viata usoara si de cinste, cand Insusi Dumnezeu era Acela care oferea aceasta! 30:16 Dar Moise a gasit temei pentru nadejde acolo unde se vedeau numai descurajare si manie. El a inteles cuvintele lui Dumnezeu, "lasa-Ma", nu in sensul ca interziceau mijlocirea, ci ca o incurajau, intelegandu-se ca numai rugaciunile lui Moise il puteau salva pe Israel, iar daca ar fi fost rugat astfel, Dumnezeu Si-ar fi crutat poporul. El "s-a rugat Domnului, Dumnezeului sau, si a zis: 'Pentru ce sa se aprinda, Doamne, mania Ta impotriva poporului Tau, pe care l-ai scos din tara Egiptului cu mare putere si cu mana tare?'" (vers.11). 30:17 Dumnezeu facuse sa se inteleaga ca l-a lepadat pe poporul Sau. El ii vorbise lui Moise despre ei ca fiind "poporul tau, pe care l-ai scos din tara Egiptului". Dar Moise, plin de umilinta, nu recunoaste pozitia de conducere a poporului Israel. "Poporul Tau, pe care l-ai scos" cu mare putere si cu mana tare. 30:18 Pentru ce", insista el, "sa zica egiptenii: 'Spre nenorocirea lor i-a scos, ca sa-i omoare prin munti si sa-i stearga de pe fata pamantului?'" (vers.12). 30:19 In cursul celor cateva luni de cand Israel parasise Egiptul, vestea minunatei lor eliberari se raspandise la toate natiunile inconjuratoare. Teama si presimtirile inspaimantatoare pusesera stapanire pe pagani. Toti urmareau sa vada ce va face Dumnezeul lui Israel pentru poporul Sau. Daca ei ar fi fost nimiciti acum, vrajmasii lor ar fi triumfat si Dumnezeu ar fi fost dezonorat. Egiptenii ar fi pretins ca acuzatiile lor erau adevarate - ca in loc sa-l conduca pe poporul Sau in pustie ca sa aduca jertfe, El a facut ca ei sa fie sacrificati. Ei nu s-ar fi uitat la pacatele lui Israel; nimicirea poporului pe care El il onorase atat de evident ar fi adus ocara asupra Numelui Sau. Ce mare raspundere zace asupra acelora pe care Dumnezeu ii onoreaza atat de mult, punandu-i sa faca Numele Sau o lauda pe pamant! Cu cata grija ar trebui sa se pazeasca ei de a savarsi vreun pacat, care sa atraga judecatile Lui si sa faca Numele Lui de ocara intre cei netematori de Dumnezeu! 30:20 In timp ce Moise mijlocea pentru Israel, timiditatea sa disparu, spre a face loc unui interes profund si iubirii pentru aceia pentru care, in mainile lui Dumnezeu, fusese unealta prin care facuse atat de mult. Domnul a ascultat cererile lui si a implinit rugaciunea lui neegoista. Dumnezeu il pusese la incercare pe slujitorul Sau; pusese la proba credinciosia si iubirea lui pentru acest popor plin de greseli si nerecunostinta, iar Moise a trecut in mod nobil aceasta incercare. Interesul sau pentru poporul Israel nu izvora dintr-un motiv egoist. Prosperitatea poporului ales al lui Dumnezeu ii era mai scumpa decat onoarea personala, mai scumpa decat privilegiul de a deveni tatal unei natiuni puternice. Lui Dumnezeu I-a placut credinciosia lui, smerenia inimii sale si integritatea sa si i-a incredintat, ca unui pastor credincios, marea insarcinare de a duce poporul Israel in tara Fagaduintei. 30:21 Cand Moise si Iosua au coborat de pe munte, cel dintai purtand "tablele marturiei", au auzit strigatele si chiotele multimii agitate care, in mod evident, se afla intr-un vacarm salbatic. Pentru Iosua, ca soldat, primul gand a fost acela al unui atac din partea vrajmasilor lor. "In tabara este un strigat de razboi", a zis el. Dar Moise a judecat mai bine natura agitatiei. Strigatul nu era un strigat de lupta, ci de petrecere. "Strigatul acesta nu-i nici strigat de biruitori, nici strigat de biruiti; ce aud eu este glasul unor oameni care canta" (vers.18). 30:22 Pe cand se apropiau de tabara, au vazut poporul strigand si dansand in jurul idolului lor. Era o scena a unei petreceri paganesti, o imitare a sarbatorilor idolatre din Egipt; dar cat de diferita de inchinarea solemna si plina de respect inaintea lui Dumnezeu! Moise era coplesit. El tocmai venise din prezenta slavei lui Dumnezeu si, desi fusese avertizat cu privire la cele ce avusesera loc, nu era pregatit pentru acea inspaimantatoare priveliste a degradarii lui Israel. Mania lui s-a aprins. Pentru a-si arata scarba fata de crima lor, arunca tablele de piatra care s-au sfaramat in fata intregului popor, aratand in felul acesta ca, dupa cum ei au rupt legamantul lor cu Dumnezeu, tot astfel Dumnezeu a rupt legamantul Sau cu ei. 30:23 Intrand in tabara, Moise trecu prin multimea de petrecareti si, apucand idolul, il arunca in foc. Apoi il sfarama pana cand acesta ajunse o pulbere si, dupa ce presara aceasta pulbere in izvorul ce cobora din munte, a pus poporul sa bea din el. In acest fel, s-a aratat totala lipsa de valoare a idolului la care se inchinasera. 30:24 Marele conducator il chema pe vinovatul sau frate si, plin de asprime, il intreba: "Ce ti-a facut poporul acesta, de ai adus asupra lui un pacat atat de mare?" Aaron a cautat sa se apere, relatand manifestarea zgomotoasa a poporului si spunand ca, daca n-ar fi raspuns dorintelor lor, ar fi fost ucis. "Sa nu se aprinda de manie domnul meu", spuse el; "tu singur stii ca poporul acesta este pornit la rau. Ei mi-au zis: 'Fa-ne un dumnezeu, care sa mearga inaintea noastra, caci Moise, omul acela care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce s-a facut'. Eu le-am zis: 'Cine are aur, sa-l scoata!' Si mi l-au dat, l-am aruncat in foc si din el a iesit vitelul acesta" (Ex.32,21-24). El dorea sa-l faca pe Moise sa creada ca avusese loc o minune - ca aurul fusese aruncat in foc si, printr-o putere supranaturala, s-a prefacut intr-un vitel. Dar scuzele sale si ocolirea adevarului n-au fost de nici un folos. El a fost tratat asa cum merita, si anume ca principalul vinovat. 30:25 Faptul ca Aaron fusese binecuvantat si onorat atat de mult, mai presus de intregul norod, a facut ca pacatul sau sa fie atat de hidos. Aaron era "sfantul Domnului" (Ps.106,16) si el a facut idolul si a anuntat sarbatoarea. El era acela care fusese numit port-vocea lui Moise si cu privire la care chiar Dumnezeu in persoana a marturisit: "Stiu ca el vorbeste usor" (Ex.4,14). El a dat gres in a-i impiedica pe idolatri in sfidarea pe care acestia au aruncat-o cerului. 30:26 Acela prin care a lucrat Dumnezeu in aducerea judecatilor, atat asupra egiptenilor, cat si asupra zeilor acestora, a ascultat fara sa schiteze vreun gest proclamatia rostita inaintea chipului turnat: "Israele, iata dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului" (Ex.32,4). El era acela care fusese cu Moise pe munte si acolo privise slava lui Dumnezeu si vazuse ca in manifestarea slavei aceleia nu era nimic din care putea sa fie facut un chip. El a fost acela care a schimbat slava aceasta cu infatisarea unui vitel. El, caruia Dumnezeu ii incredintase conducerea poporului in lipsa lui Moise, a fost gasit ca aproba razvratirea lor. "Domnul de asemenea era foarte maniat si pe Aaron, asa incat voia sa-l piarda" (Deut.9,20). Dar, ca raspuns la mijlocirea arzatoare a lui Moise, viata i-a fost crutata; si, in pocainta si umilinta pentru marele sau pacat, el a fost readus in gratia lui Dumnezeu. 30:27 Daca Aaron ar fi avut curaj sa stea pentru ceea ce era drept, indiferent de consecinte, el ar fi putut preveni acea apostazie. Daca si-ar fi mentinut in mod neabatut atasamentul fata de Dumnezeu, daca i-ar fi reamintit poporului primejdiile de la Sinai, cum si legamantul lor solemn cu Dumnezeu de a asculta de Legea Sa, raul ar fi fost oprit. Dar induplecarea sa fata de cerintele norodului si asigurarea calma cu care el a pornit la indeplinirea planurilor lor i-au facut sa aiba curaj pentru a merge mai departe in pacat, mai mult decat planuisera inainte in mintea lor. 30:28 Cand Moise, reintorcandu-se in tabara, s-a confruntat cu razvratitii, mustrarea lui severa si indignarea manifestata prin spargerea tablelor sfinte ale Legii au fost puse de popor in contrast cu vorbirea si comportarea placuta a fratelui sau, astfel simpatia lor era de partea lui Aaron. Pentru a se justifica, Aaron s-a straduit sa-l faca pe popor raspunzator pentru slabiciunea sa de a ceda cererii lor; cu toate acestea, ei erau plini de admiratie fata de blandetea si rabdarea lui. Dar Dumnezeu nu vede asa cum vad oamenii. Spiritul de cedare al lui Aaron si dorinta sa de a se face placut le-au orbit ochii fata de enormitatea crimei pe care el a aprobat-o. Atitudinea sa, de a lasa ca influenta sa sa-l duca in pacat pe Israel, a costat viata a mii de oameni. In ce contrast fata de aceasta a fost atitudinea lui Moise! In timp ce aducea la indeplinire cu credinciosie judecatile lui Dumnezeu, el a demonstrat ca bunastarea poporului Israel ii era mai scumpa decat prosperitatea, onoarea sau viata sa proprie. 30:29 Dintre toate pacatele pe care Dumnezeu le va pedepsi, nu este nici unul mai deplorabil in fata Sa decat pacatul acelora care ii incurajeaza pe altii sa faca rau. Dumnezeu 30:30 doreste ca slujitorii Sai sa-si dovedeasca credinciosia, mustrand cu fidelitate nelegiuirea, oricat de dureros ar fi acest act. Aceia care sunt onorati cu o insarcinare divina nu trebuie sa fie niste slujitori slabi, docili si oportunisti. Ei nu trebuie sa urmareasca inaltarea de sine sau sa ocoleasca datoriile neplacute, ci sa indeplineasca lucrarea lui Dumnezeu cu credinciosie neabatuta. 30:31 Desi Dumnezeu ascultase rugaciunea lui Moise, crutandu-l pe Israel de la nimicire, apostazia trebuia sa fie pedepsita in mod exemplar. Nelegiuirea si neascultarea in care Aaron i-a facut sa cada, daca n-ar fi fost imediat zdrobite, aveau sa duca de la rascoala la faradelege si aveau sa duca natiunea intr-o iremediabila ruina. Printr-o severitate teribila, raul trebuia inlaturat. Stand la usa taberei, Moise a spus poporului: "Cine este pentru Domnul, sa vina la mine!" Cei care nu se alaturasera apostaziei trebuia sa se aseze la dreapta lui Moise; cei care erau vinovati, dar pocaiti, la stanga lui. Porunca a fost ascultata. S-a aflat astfel ca semintia lui Levi nu luase parte la acea inchinare idolatra. Si in celelalte semintii erau multi care, desi pacatuisera, acum isi manifestau pocainta. Dar o mare multime, in marea ei majoritate dintre cei ce formau gloata pestrita, care a instigat la facerea vitelului, staruia cu incapatanare in razvratire. In Numele Domnului lui Israel, Moise a poruncit celor ce se aflau la dreapta lui si care se pastrasera curati de idolatrie sa-si incinga sabiile si sa-i ucida pe toti aceia care staruiau in razvratire. "Si aproape trei mii de oameni au pierit in ziua aceea din popor" (Ex.32,28). Fara nici o deosebire de pozitie, rudenie sau prietenie, instigatorii la nelegiuire au fost nimiciti; dar toti aceia care s-au pocait si s-au umilit au fost crutati. 30:32 Aceia care au adus la indeplinire aceasta lucrare teribila a judecatii au actionat in baza unei autoritati divine, executand sentinta Imparatului cerului. Oamenii trebuie sa fie atenti cand, in orbirea lor fireasca, ii judeca si condamna pe semenii lor; dar cand Dumnezeu le porunceste sa aduca la indeplinire sentinta Sa asupra nelegiuirii, El trebuie sa fie ascultat. Aceia care au adus la indeplinire acest act dureros si-au manifestat in felul acesta scarba si dispretul fata de razvratire si idolatrie si s-au consacrat pe deplin slujirii adevaratului Dumnezeu. Domnul a onorat credinciosia lor, acordand o distinctie deosebita semintiei lui Levi. Izraelitii se facusera vinovati de tradare, si anume impotriva unui Imparat care ii incarcase de binefaceri si a carui autoritate se legasera, de buna voie, sa o asculte. Pentru ca autoritatea divina 30:33 sa se poata mentine, judecata trebuia sa vina asupra tradatorilor. Dar chiar si in acest caz s-a manifestat mila lui Dumnezeu. In timp ce mentinea valabilitatea Legii, El le-a acordat tuturor libertatea de a alege si ocazia pocaintei. Au fost nimiciti doar aceia care au persistat in razvratirea lor. 30:34 Era necesar ca acest pacat sa fie pedepsit, ca o marturie pentru natiunile inconjuratoare cu privire la nemultumirea si supararea lui Dumnezeu impotriva idolatriei. Aducand la indeplinire judecata asupra celor vinovati, Moise, ca instrument al lui Dumnezeu, trebuia sa lase scris un protest solemn si public impotriva crimei lor. Deoarece izraelitii trebuia mai tarziu sa condamne idolatria triburilor din jurul lor, vrajmasii lor i-ar fi acuzat ca poporul care pretinde ca Iehova este Dumnezeul lor a facut la Horeb un vitel si s-a inchinat inaintea lui. Acum, desi obligat sa recunoasca acest adevar neplacut, Israel putea sa arate spre soarta teribila a celor ce au comis aceasta nelegiuire, ca dovada ca pacatul lor n-a fost aprobat sau scuzat. 30:35 Iubirea, nu mai putin decat dreptatea, cerea ca judecata sa fie aplicata pentru acest pacat. Dumnezeu este atat Pazitorul, cat si Suveranul poporului Sau. El ii nimiceste pe cei ce sunt neclintiti in razvratirea lor, pentru ca sa nu-i duca si pe altii la ruina. Crutand viata lui Cain, Dumnezeu a demonstrat Universului care avea sa fie rezultatul ingaduirii ca pacatul sa ramana nepedepsit. Influenta exercitata asupra urmasilor sai, datorita vietii si invataturii sale, a dus la o asa stare de coruptie care cerea nimicirea intregii lumi printr-un potop. Istoria antediluvienilor da marturie de faptul ca, pentru pacatos, o viata lunga nu este o binecuvantare; mila si indurarea cea mare a lui Dumnezeu n-au inabusit nelegiuirea lor. Cu cat traiau mai mult, cu atat oamenii deveneau mai corupti. 30:36 Tot asa era cazul si cu apostazia de la Sinai. Daca pedeapsa nu ar fi fost aplicata imediat celor vinovati, aceleasi rezultate s-ar fi vazut din nou. Pamantul ar fi devenit tot asa de stricat ca si in zilele lui Noe. Daca acesti nelegiuiti ar fi fost crutati, relele care ar fi urmat ar fi fost mai mari decat cele rezultate din crutarea vietii lui Cain. Indurarea lui Dumnezeu a aratat ca trebuie ca mii sa sufere, pentru a preveni necesitatea aplicarii judecatilor divine asupra a milioane de oameni. Pentru a-i salva pe multi, El trebuie sa-i pedepseasca pe cei putini. Mai mult decat atat, deoarece a nesocotit legamantul de supunere fata de Dumnezeu, poporul a ramas fara protectie divina si lipsit de aparare, intreaga natiune fiind expusa puterii vrajmasilor ei. Daca raul n-ar fi fost imediat inlaturat, ei ar fi cazut imediat prada numerosilor si puternicilor lor vrajmasi. Era necesar, 30:37 spre binele poporului Israel si de asemenea ca o lectie pentru toate generatiile viitoare, ca aceasta abatere sa fie imediat pedepsita. Si nu era mai putin manifestarea milei fata de pacatosi faptul ca s-a pus imediat capat caii lor rele. Daca li s-ar fi crutat viata, acelasi spirit care i-a facut sa se razvrateasca impotriva lui Dumnezeu avea sa fie manifestat in ura si lupte intre ei si, in cele din urma, aveau sa se nimiceasca unul pe celalalt. Datorita iubirii fata de lume, iubirii fata de Israel si chiar fata de calcatorii Legii, crima aceea a fost pedepsita imediat si cu o severitate teribila. 30:38 Pe masura ce poporul ajungea sa-si vada enormitatea vinei, groaza punea stapanire pe intreaga tabara. Era temerea ca fiecare vinovat trebuia sa fie nimicit. Facandu-i-se mila de starea lor nenorocita, Moise le-a promis ca va mai mijloci o data inaintea lui Dumnezeu pentru ei. 30:39 "Ati facut un pacat foarte mare", a spus el. "Am sa ma sui acum la Domnul; poate ca voi capata iertare pentru pacatul vostru." El s-a suit si, in marturisirea sa inaintea lui Dumnezeu, a spus: "Ah, poporul acesta a facut un pacat foarte mare! Si-au facut un dumnezeu de aur. Iarta-le acum pacatul! Daca nu, atunci sterge-ma din cartea Ta, pe care ai scris-o". Raspunsul a fost: "Pe cel ce a pacatuit impotriva Mea, pe acela il voi sterge din cartea Mea. Du-te dar, si du poporul unde ti-am spus. Iata, ingerul Meu va fi inaintea ta, dar in ziua razbunarii Mele, ii voi pedepsi pentru pacatul lor" (Ex.32,31-35). 30:40 In rugaciunea lui Moise, mintea ne este indreptata spre cartile din ceruri, in care sunt inscrise numele tuturor oamenilor si faptele lor, fie bune, fie rele, toate sunt scrise acolo cu credinciosie. Cartea vietii contine numele tuturor acelora care au intrat in slujba lui Dumnezeu. Daca vreunul dintre acestia se indeparteaza de El, Il paraseste, si, printr-o incapatanata ramanere in pacat devine in cele din urma impietrit fata de influenta Duhului Sfant, in ziua judecatii numele sau va fi sters din cartea vietii si va fi dat nimicirii. Moise si-a dat seama cat de ingrozitoare avea sa fie soarta pacatosilor; si, cu toate acestea, daca poporul Israel avea sa fie lepadat de Dumnezeu, el dorea mai bine ca numele sau sa fie sters din cartea vietii o data cu al lor; el nu putea suporta sa vada judecatile lui Dumnezeu cazand asupra acelora care fusesera atat de minunat eliberati. Mijlocirea lui Moise in favoarea poporului Israel ilustreaza mijlocirea lui Hristos pentru cei pacatosi. Dar Domnul n-a ingaduit ca Moise sa poarte, asa cum a purtat Hristos, vina celui pacatos. "Pe cel 30:41 ce a pacatuit impotriva Mea", a spus El, "pe acela il voi sterge din cartea Mea". 30:42 Cu profunda durere, poporul si-a ingropat mortii. Trei mii au cazut ucisi de sabie; o plaga avea sa izbucneasca in curand in tabara; si acum solia ajunse la ei, si anume ca prezenta divina nu-i va mai insoti deloc in peregrinarile lor. Iehova a declarat: "Eu nu Ma voi sui in mijlocul tau, ca sa nu te prapadesc pe drum, caci esti un popor incapatanat". Si porunca ce s-a dat a fost: "Arunca-ti acum podoabele de pe tine, si voi vedea ce-ti voi face". In toata tabara erau acum bocete. In pocainta si umilinta, "copiii lui Israel si-au scos de pe ei podoabele si au plecat de la muntele Horeb". 30:43 Prin porunca divina, cortul care servise ca loc temporar de inchinare a fost mutat "afara din tabara, la o departare oarecare". Aceasta a fost inca o dovada a faptului ca Dumnezeu Isi retrasese prezenta din mijlocul lor. El avea sa Se descopere pe Sine lui Moise, dar nu unui astfel de popor. Mustrarea a fost adanc simtita si, pentru multimea care avea mustrari de constiinta, aceasta aparea ca o prevestire a unei mari nenorociri. Oare nu cumva Dumnezeu l-a despartit pe Moise de tabara pentru ca sa-i poata nimici pe deplin? Dar n-au fost lasati fara nadejde. Cortul a fost ridicat in afara taberei, dar Moise l-a numit "Cortul intalnirii". Toti aceia care erau in adevar pocaiti si doreau sa se intoarca la Domnul erau indrumati sa repare acolo raul facut, sa-si marturiseasca pacatele si sa caute mila Sa. Cand se intorceau la corturile lor, Moise a intrat in tabernacol. Cu un chinuitor interes, poporul astepta unele semne care sa arate ca mijlocirea sa in favoarea lor a fost primita. Daca Dumnezeu va consimti sa Se intalneasca cu el, atunci puteau spera ca nu aveau sa fie cu totul nimiciti. Cand stalpul de nor a coborat si s-a asezat la intrarea sanctuarului, poporul a plans de bucurie, s-a sculat si s-a aruncat "cu fata la pamant la usa cortului lui". 30:44 Moise cunostea foarte bine perversitatea si orbirea acelora care se aflau sub conducerea lui; el stia dificultatile cu care trebuia sa fie confruntat. Dar el invatase ca, pentru a o scoate la capat cu poporul, trebuia sa fie ajutat de Dumnezeu. A cerut o mai clara descoperire a vointei lui Dumnezeu, cum si asigurarea prezentei Sale: "Iata, Tu imi zici: 'Du pe poporul acesta!' Si nu-mi arati pe cine vei trimite cu mine. Insa, Tu 30:45 ai zis: 'Eu te cunosc pe nume si ai capatat trecere inaintea Mea'. Acum, daca am capatat trecere inaintea Ta, arata-mi caile Tale; atunci Te voi cunoaste, si voi avea trecere inaintea Ta. Si gandeste-Te ca neamul acesta este poporul Tau" (Ex.33,12.13). 30:46 Raspunsul a fost: "Voi merge Eu Insumi cu tine si iti voi da odihna". Dar Moise nu era satisfacut. Asupra sufletului sau apasa un simtamant al rezultatelor teribile in cazul in care Dumnezeu l-ar lasa pe Israel prada impietririi si nepocaintei. El nu putea sa sufere ca interesele sale sa fie despartite de acelea ale fratilor sai si s-a rugat ca favoarea lui Dumnezeu sa poata fi redata poporului Sau si ca semnele prezentei Sale sa continue sa calauzeasca peregrinarile lor: "Daca nu mergi Tu Insuti cu noi, nu ne lasa sa plecam de aici. Cum se va sti ca am capatat trecere inaintea Ta, eu si poporul Tau? Oare nu cand vei merge Tu cu noi si cand prin aceasta vom fi deosebiti, eu si poporul Tau, de toate popoarele de pe fata pamantului?" (Ex.33,15.16). 30:47 Si Domnul a zis: "Voi face si ceea ce-Mi ceri acum, caci ai capatat trecere inaintea Mea si te cunosc pe nume". Dar profetul n-a incetat ruga. Fiecare rugaciune inaltata capatase raspuns, dar el inseta dupa o dovada mai puternica a bunavointei lui Dumnezeu. El adreseaza acum o cerere pe care nici o fiinta omeneasca n-o facuse vreodata pana atunci. "Arata-mi slava Ta!" 30:48 Domnul nu l-a mustrat pentru cererea sa indrazneata; dar au fost rostite cuvinte pline de bunatate: "Voi face sa treaca pe dinaintea ta toata bunatatea Mea". Nici un om muritor nu poate privi slava descoperita a lui Dumnezeu si sa traiasca; dar Moise a fost asigurat ca va vedea din slava divina atat cat va putea suporta sa vada. El a fost chemat din nou sa se urce pe munte; apoi, mana care a facut lumea si care a mutat muntii deodata "si-i rastoarna in mania Sa" (Iov 9,5) a luat aceasta creatura facuta din tarana, acest puternic barbat al credintei, si l-a asezat intr-o crapatura in stanca, in timp ce slava lui Dumnezeu si toata bunatatea Lui treceau pe dinaintea sa. 30:49 Aceasta experienta - mai presus de toate celelalte fagaduinte facute, in sensul ca prezenta divina il va insoti - a fost pentru Moise o asigurare a succesului in lucrarea ce-i statea inainte si el a socotit-o ca fiind de o valoare infinit mai mare decat toata intelepciunea Egiptului sau decat orice realizare a sa, ca om de stat sau conducator militar. Nici o putere pamanteasca, nici o iscusinta sau pricepere nu pot lua locul prezentei continue a lui Dumnezeu. 30:50 Pentru cel pacatos este un lucru teribil acela de a cadea in mainile viului Dumnezeu; dar Moise a stat singur in prezenta Celui Vesnic si nu s-a temut, caci sufletul sau era in armonie cu vointa Facatorului sau. Psalmistul spune: "Daca as fi cugetat lucruri nelegiuite in inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul" (Ps. 66,18). Dar "prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El si legamantul facut cu El le da invatatura" (Ps.25,14). 30:51 Dumnezeirea S-a prezentat astfel: "'Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care Isi tine dragostea pana in mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul, dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat, si pedepseste faradelegea parintilor in copii si in copiii copiilor lor, pana la al treilea si al patrulea neam'. 30:52 Indata Moise s-a plecat pana la pamant si s-a inchinat" (Ex.34,6-8). Din nou el a cerut ca Dumnezeu sa ierte nelegiuirea poporului Sau si sa-l ia ca mostenire a Sa. Rugaciunea i-a fost ascultata. Domnul a fagaduit in mod binevoitor sa reinnoasca bunavointa Sa fata de Israel si sa faca pentru el lucruri "care n-au avut loc in nici o tara si la nici un neam". 30:53 Moise a ramas sus, pe munte, patruzeci de zile si patruzeci de nopti; si, in tot acest timp, el a fost in mod miraculos sustinut. Nici unui alt om nu i s-a ingaduit sa urce impreuna cu el si in lipsa lui nimanui nu i s-a permis sa se apropie de munte. La porunca lui Dumnezeu, el a pregatit doua table de piatra si le-a luat cu el la intalnirea cu Dumnezeu; si din nou Domnul "a scris cuvintele legamantului, Cele Zece Porunci" (Ex.34,28.9) 30:54 In timpul acestei lungi perioade de timp petrecute in comuniune cu Dumnezeu, fata lui Moise a reflectat slava prezentei divine; fara ca el sa-si dea seama, fata sa stralucea cu o lumina scanteietoare cand a coborat de pe munte. O astfel de lumina a stralucit pe fata lui Stefan atunci cand a fost adus inaintea judecatorilor sai: "Toti cei ce sedeau in Sobor s-au uitat tinta la Stefan, si fata lui li s-a aratat ca o fata de inger" (Fapte 6,15). Aaron si poporul s-au dat inapoi dinaintea lui Moise si "se temeau sa se apropie de el". Vazand nelinistea si spaima lor, dar necunoscand care era motivul, el i-a chemat sa se apropie. Le-a aratat dovada impacarii cu Dumnezeu si i-a asigurat de faptul ca se afla din nou in gratia Lui. Din vocea lui ei n-au simtit altceva decat iubire si bunavointa si, in cele din urma, unul a indraznit sa se apropie de el. Prea inspaimantat ca sa poata vorbi, in tacere el a aratat spre fata lui Moise si apoi spre 30:55 cer. Marele conducator a inteles ce vrea sa spuna acesta. Constienti de vina lor, simtindu-se inca sub dezaprobarea divina, ei n-au putut suporta lumina cerului, care, daca ar fi fost ascultatori de Dumnezeu, i-ar fi umplut de bucurie. In vinovatie exista temere. Sufletul care este liber de pacat nu doreste sa se ascunda de lumina cerului. 30:56 Moise avea multe lucruri sa le spuna; si, pentru a le domoli teama, isi puse o mahrama pe fata si continua sa faca acest lucru ori de cate ori se intorcea in tabara, dupa intalnirea cu Dumnezeu. 30:57 Prin aceasta stralucire, Dumnezeu dorea sa imprime asupra poporului Israel caracterul sacru si inalt al Legii Sale, precum si slava Evangheliei descoperite prin Hristos. In timp ce Moise se afla pe munte, Dumnezeu i-a prezentat nu numai tablele Legii, ci si Planul de Mantuire. El a vazut ca sacrificiul lui Hristos era simbolizat de toate tipurile si simbolurile sistemului iudaic; si lumina cerului, revarsandu-se de la Golgota, nu mai putin decat slava Legii lui Dumnezeu, era aceea care radia o astfel de stralucire pe fata lui Moise. Aceasta iluminare divina simboliza slava dispensatiuni al carei mijlocitor vizibil era Moise, un reprezentant al adevaratului Mijlocitor. 30:58 Slava reflectata pe fata lui Moise ilustreaza binecuvantarile ce urmeaza sa fie primite de cei ce pazesc poruncile lui Dumnezeu, prin mijlocirea lui Hristos. Ea da marturie despre faptul ca, cu cat este mai stransa comuniunea cu Dumnezeu, cu atat mai clara va fi cunoasterea cerintelor Sale, cu atat mai deplina va fi asemanarea noastra cu chipul divin si vom deveni mai repede si mai deplin partasi ai naturii divine. 30:59 Moise a fost un tip al lui Hristos. Cum mijlocitorul lui Israel si-a acoperit fata, pentru ca poporul nu putea privi slava ei, tot astfel Hristos, divinul Mijlocitor, Si-a acoperit divinitatea cu natura omeneasca, atunci cand a venit pe pamant. Daca El ar fi venit invesmantat cu stralucirea cerului, n-ar fi avut acces la oameni, in starea lor pacatoasa. Ei n-ar fi putut suporta slava prezentei Sale. De aceea S-a smerit si a luat "o fire asemanatoare cu a pacatului" (Rom.8,3), pentru ca sa poata sa Se apropie de neamul omenesc si sa-l inalte. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: