Printable ModePatriarhi si profeti, 28
|
28:1 Cap. 26 - De la Marea Rosie la Sinai 28:2 De la Marea Rosie, ostile lui Israel au pornit din nou in calatoria lor sub calauzirea stalpului de nor. Privelistea din jurul lor era foarte dezolanta - munti plesuvi, pustii, pamanturi sterpe si marea care se intindea pana departe, cu tarmurile ei presarate cu cadavrele vrajmasilor lor; si totusi ei erau plini de bucurie, constienti ca sunt liberi, si orice gand de nemultumire a fost adus la tacere. 28:3 Dar timp de trei zile, in calatoria lor n-au gasit apa. Rezerva pe care o luasera cu ei se terminase. Nu era nimic care sa le potoleasca setea arzatoare, in timp ce se tarau obositi peste intinderile arse de soare. Moise, care cunostea aceasta regiune, stia ceva ce nu stiau ceilalti, si anume ca la Mara, cel mai apropiat loc de poposire, unde se gaseau izvoare, apa nu era buna de baut. Cu mare ingrijorare el urmarea norul calauzitor. Cu strangere de inima el a auzit strigatul plin de bucurie - "apa, apa" - al carui ecou se facea auzit pretutindeni. Barbati, femei si copii, in graba lor, plini de bucurie, s-au ingramadit la izvoare, cand, deodata, un strigat plin de durere a izbucnit din multime - apa era amara. 28:4 In groaza si disperarea lor, i-au reprosat lui Moise ca i-a condus pe un astfel de drum, netinand seama de faptul ca prezenta divina din acel nor misterios il condusese si pe el, la fel cum i-a condus pe ei. In durerea sa fata de disperarea lor, Moise a facut ce ei au uitat sa faca: el a strigat fierbinte catre Dumnezeu dupa ajutor. "Si Domnul i-a aratat un lemn, pe care l-a aruncat in apa. Si apa s-a facut dulce" (Ex.15,25). Cu aceasta ocazie, aici, lui Israel i s-a dat prin Moise fagaduinta: "Daca vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tau, daca vei face ce este bine inaintea Lui, daca vei asculta de poruncile Lui, si daca vei pazi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile 28:5 cu care am lovit pe Egipteni; caci Eu sunt Domnul, care te vindeca" (Ex.15,26). 28:6 De la Mara, poporul a mers la Elim, unde a gasit "douasprezece izvoare de apa si saptezeci de finici". Aici a ramas mai multe zile, mai inainte de a intra in pustia Sinai. Dupa o luna de zile de la parasirea Egiptului, izraelitii si-au intins - pentru prima data - tabara, in pustie. Proviziile lor au inceput acum sa se termine. In pustie era putina iarba si turmele li se imputinasera. Cum avea sa se gaseasca hrana pentru aceasta vasta multime de oameni? Indoiala le-a umplut inimile si au inceput din nou sa murmure. Chiar mai marii si batranii norodului s-au alaturat poporului in a se plange impotriva conducatorilor lor, numiti de Dumnezeu: "Cum de n-am murit loviti de mana Domnului in tara Egiptului, cand sedeam langa oalele noastre cu carne, cand mancam paine de ne saturam? Caci ne-ati adus in pustia aceasta ca sa faceti sa moara de foame toata multimea aceasta" (Ex.16,3). 28:7 Pana acum ei nu suferisera de foame; nevoile lor zilnice erau satisfacute, dar ei se temeau pentru viitor. Ei nu puteau intelege cum avea sa se hraneasca aceasta mare multime in calatoriile sale prin pustie si, in imaginatie, ei si-au vazut copiii murind de foame. Dumnezeu a ingaduit ca greutatile sa-i inconjoare, iar rezervele de hrana sa se imputineze, pentru ca inimile lor sa se poata intoarce spre El, care pana aici fusese Eliberatorul lor. Daca in stramtorarea lor aveau sa-L cheme, El avea inca sa dea pe fata dovezile iubirii si grijii Sale fata de ei. El le fagaduise ca, daca vor asculta de poruncile Sale, nici o boala nu avea sa vina asupra lor si numai necredinta lor pacatoasa a fost aceea care i-a facut sa-si imagineze ca ei sau copiii lor puteau sa moara de foame. 28:8 Dumnezeu fagaduise sa fie Dumnezeul lor, sa-i ia la Sine ca popor si sa-i conduca intr-o tara mare si buna; numai ca ei erau gata sa abandoneze in fata oricarui obstacol intalnit in drumul lor spre acea tara. Intr-un mod minunat, El i-a scos din robia Egiptului ca sa-i inalte si sa-i innobileze, sa faca din ei o pricina de lauda pe pamant. Dar era necesar ca ei sa dea piept cu necazurile si sa sufere lipsuri. Dumnezeu Ii aducea de la starea de degradare, la situatia de a-i pregati, a-i face in stare, sa ocupe un loc de cinste printre natiuni si sa primeasca raspunderi importante si sfinte. Daca ei ar fi avut credinta in El, vazand toate cate a facut El pentru ei, 28:9 atunci ar fi suportat cu bucurie orice neajunsuri, lipsuri si chiar suferinte; dar ei nu erau dispusi sa se increada mai departe in Dumnezeu, decat daca vor fi martori ai dovezilor continue ale puterii Sale. Ei au uitat amara lor experienta din Egipt. Ei au uitat bunatatea si puterea lui Dumnezeu desfasurate in favoarea lor, eliberandu-i din sclavie. Ei au uitat cum le-au fost salvati copiii atunci cand ingerul nimicitor i-a lovit pe intaii nascuti ai Egiptului. Ei au uitat marea manifestare a puterii divine la Marea Rosie. Ei au uitat faptul ca, in timp ce au trecut cu bine pe drumul ce fusese deschis pentru ei, armatele vrajmasilor lor, care au incercat sa-i urmareasca, au fost acoperite de apele marii. Au vazut insa numai prezentele lor neajunsuri si incercari; si in loc sa spuna: "Dumnezeu a facut lucruri mari pentru noi; desi am fost sclavi, El face din noi o mare natiune", ei vorbeau numai de greutatile drumului, intrebandu-se cand oare se va sfarsi peregrinajul lor obositor. 28:10 Istoria vietii din pustie a poporului Israel a fost consemnata pentru a fi de folos Israelului lui Dumnezeu de la sfarsitul timpului. Raportul modului in care S-a purtat Dumnezeu cu cei ce pribegeau in pustie in toate calatoriile lor intr-o parte si-n alta, ingaduind sa fie expusi foamei, setei si oboselii, dar manifestandu-Si in mod izbitor puterea pentru a-i ajuta, este bogat in avertizari si sfaturi pentru poporul Sau din toate veacurile. Experienta variata a poporului evreu a fost o scoala a pregatirii pentru caminul fagaduit din Canaan. Dumnezeu doreste ca poporul Sau din aceste zile sa revada, cu o inima plina de umilinta si cu un spirit dispus sa invete, incercarile prin care a trecut vechiul Israel, pentru ca sa poata fi educat in pregatirea sa pentru Canaanul ceresc. 28:11 Multi privesc inapoi la izraeliti si se mira de necredinta si murmurarea lor, considerand ca ei n-ar fi fost asa de nerecunoscatori; dar atunci cand credinta le este pusa la proba, chiar si in incercari mici, ei nu dau pe fata o credinta sau o rabdare mai mare decat a manifestat vechiul Israel. Cand ajung in stramtoare, ei murmura in fata mijloacelor prin care Dumnezeu a ales sa-i curateasca. Desi nevoile lor prezente sunt satisfacute, multi nu vor sa se increada in Dumnezeu pentru viitor si unii ca acestia se tem tot timpul ca nu cumva saracia sa vina asupra lor, iar copiii lor sa fie lasati sa sufere. Unii vad intotdeauna raul inainte sau exagereaza dificultati care realmente exista, astfel incat ochii lor sunt orbi fata de multele binecuvantari care ar cere recunostinta din partea lor. Obstacolele pe care le intampina, 28:12 in loc sa-i faca sa caute ajutorul lui Dumnezeu, unica sursa de putere, ii despart de El, pentru ca trezesc in ei nelinistea si nemultumirea. 28:13 Facem noi bine cand suntem necredinciosi in felul acesta? De ce am fi oare nerecunoscatori si lipsiti de incredere? Isus este prietenul nostru: intregul cer este interesat de binele nostru; iar nelinistea si temerea noastra nu fac decat sa-L intristeze pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu. N-ar trebui sa ne complacem in griji ce nu fac decat sa ne roada si sa ne uzeze, dar nu ne ajuta sa putem trece cu bine incercarile. N-ar trebui sa se acorde nici un loc acelei neincrederi in Dumnezeu care ne conduce sa facem din pregatirea pentru nevoile viitoare scopul principal al vietii, ca si cand fericirea noastra ar consta in aceste lucruri pamantesti. Nu este voia lui Dumnezeu ca poporul Sau sa fie doborat de griji. Dar Dumnezeu nu ne spune ca nu vor fi primejdii in drumul nostru. El nu-Si propune sa-l ia pe poporul Sau din lumea pacatului si a raului, ci El ne arata un refugiu care nu da gres niciodata. Pe cei obositi si ingrijorati, El ii invita: "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre" (Mat.11,28-29). Noi putem gasi odihna si pace la Dumnezeu, aruncand toate grijile noastre asupra Lui; caci El Se ingrijeste de noi (vezi 1 Petru 5,7). 28:14 Apostolul Pavel spune: "Luati seama dar, fratilor, ca nici unul dintre voi sa n-aiba o inima rea si necredincioasa, care sa va desparta de Dumnezeul Cel viu (Evr.3,12). Avand in vedere tot ce a facut Dumnezeu pentru noi, credinta noastra ar trebui sa fie puternica, activa si statornica. In loc de a murmura si a ne plange, limbajul inimilor noastre ar trebui sa fie: "Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si tot ce este in mine sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant! Binecuvanteaza suflete pe Domnul, si nu uita nici una din binefacerile Lui!" (Ps.103,1.2). 28:15 Dumnezeu nu era nepasator fata de nevoile lui Israel. El le-a spus conducatorilor: "Voi face sa ploaie paine din cer pentru voi". Si au fost date instructiuni ca poporul sa stranga zilnic cat le trebuie, strangand o masura dubla in cea de-a sasea zi, pentru ca pazirea sfanta a Sabatului sa fie mentinuta. 28:16 Moise i-a asigurat pe copiii lui Israel ca nevoile lor aveau sa fie implinite. "Domnul va va da asta seara carne de mancat, si maine dimineata va va da paine sa va saturati". Si apoi a adaugat: "Caci ce suntem noi? Cartirile voastre nu se indreapta impotriva noastra, ci impotriva 28:17 Domnului". Apoi i-a poruncit lui Aaron sa le spuna: "Apropiati-va inaintea Domnului; caci v-a auzit cartirile. In timp ce Aaron vorbea, ei s-au uitat inspre pustie, si iata ca slava Domnului s-a aratat in nor". O astfel de splendoare, pe care ei nu o mai vazusera niciodata, simboliza prezenta divina. Prin manifestari adresate simturilor lor, ei aveau sa obtina o cunoastere a lui Dumnezeu. Ei trebuia sa invete ca Cel Prea Inalt era conducatorul lor, si nicidecum omul Moise, si ei trebuia sa se teama de Numele Lui si sa asculte de glasul Sau. 28:18 O data cu caderea noptii, tabara a fost acoperita de o mare multime de prepelite, destule ca sa satisfaca nevoia intregii multimi. Dimineata, pe fata pamantului era "ceva marunt, ca niste graunte, marunt ca bobitele de gheata alba". Semana cu grauntele de coriandru. Poporul a numit-o "mana". Moise a spus: Aceasta "este painea, pe care v-o da Domnul ca hrana". Poporul a strans mana si a vazut ca este din abundenta pentru toti. Ei "o macinau la rasnita, sau o pisau intr-o piua; o fierbeau in oala, si faceau turte din ea" (Num.11,8). Mana avea gustul unei turte facute cu miere. Au fost sfatuiti ca pentru fiecare persoana sa stranga zilnic un omer si nu trebuia sa ramana nimic din ea pana a doua zi. Unii au incercat sa pastreze ceva pentru ziua urmatoare, dar a doua zi nu mai era buna de mancat. Provizia pentru ziua respectiva trebuia stransa dimineata; caci tot ceea ce mai ramanea pe pamant se topea de razele soarelui. 28:19 In timp ce strangeau mana, s-a observat ca unii aveau mai mult, iar altii mai putin decat cantitatea pe care li se spusese s-o stranga. Dar cand "o masurau cu omerul, cine stransese mai mult n-avea nimic de prisos, iar cine stransese mai putin, nu ducea lipsa deloc". O explicatie a acestei relatari a Scripturii, ca si o lectie practica luata din aceasta experienta, ne este data de apostolul Pavel in cea de-a doua sa epistola catre Corinteni. El spune: "Aici nu este vorba ca altii sa fie usurati, iar voi stramtorati; ci este vorba de o potrivire; in imprejurarea de acum, prisosul vostru sa acopere nevoile lor, pentru ca si prisosul lor sa acopere, la randul lui, nevoile voastre, asa ca sa fie o potrivire; dupa cum este scris: 'Cel ce stransese mult, n-avea nimic de prisos, si cel ce stransese putin, nu ducea lipsa'" (2 Cor.8,13-15). 28:20 In ziua a sasea, poporul a adunat cate doi omeri de fiecare persoana. Capeteniile s-au grabit sa-i aduca la cunostinta lui Moise cele ce avusesera loc. Raspunsul sau a fost: "Domnul a poruncit 28:21 asa: Maine este ziua de odihna, Sabatul inchinat Domnului; coaceti ce aveti de copt, fierbeti ce aveti de fiert, si pastrati pana a doua zi dimineata tot ce va ramanea!" Ei au facut asa si au constatat ca mana a ramas neschimbata. "Moise a zis: 'Mancati-o azi, caci este ziua Sabatului; azi nu veti gasi mana pe camp. Veti strange timp de sase zile: dar in ziua a saptea, care este Sabatul, nu va fi'" (Ex.16,25-26). 28:22 Dumnezeu cere ca ziua Sa cea sfanta sa fie pazita cu sfintenie astazi, asa cum era in timpul poporului Israel. Porunca data poporului evreu ar trebui sa fie privita de catre toti crestinii ca o porunca a lui Iehova adresata lor. Ziua dinaintea Sabatului ar trebui sa fie o zi de pregatire, in care totul trebuie sa fie gata pentru orele ei sfinte. In nici un caz n-ar trebui sa se ingaduie ca treburile noastre sa fie puse mai presus de acest timp sfant. Dumnezeu a poruncit ca cei bolnavi si suferinzi sa fie ingrijiti; munca ceruta pentru a-i face sa se simta mai bine este o lucrare a milei, si aceasta nu constituie o violare a Sabatului; dar orice lucrare nenecesara trebuie sa fie evitata. Multi lasa pana la inceputul Sabatului lucruri mici care trebuie facute in ziua de pregatire. Aceasta n-ar trebui sa se intample. Lucrarea ce este neglijata pana la inceputul Sabatului ar trebui sa ramana nefacuta pana ce acesta a trecut. Acest mod de a lucra poate sa ajute memoria celor neglijenti si sa-i faca atenti sa-si faca lucrarile in cele sase zile de lucru. 28:23 In fiecare saptamana, in timpul lungii lor calatorii in pustie, izraelitii au fost martorii unei intreite minuni, menite a impresiona mintile lor cu privire la sfintenia Sabatului: o dubla cantitate de mana ce cadea in ziua a sasea, dar mana nu cadea in cea de-a saptea zi, iar portia necesara pentru ziua Sabatului se pastra dulce si curata, pe cand daca ar fi fost pastrata alta data, de pe o zi pe alta, n-ar mai fi fost buna de mancat. 28:24 In imprejurarile legate de caderea manei, avem dovada concludenta ca Sabatul nu a fost instituit, asa cum pretind unii, atunci cand a fost data Legea pe Sinai. Mai inainte ca izraelitii sa vina la Sinai, ei au inteles ca pazirea Sabatului este obligatorie pentru ei. Fiind obligati sa adune in fiecare zi de vineri o portie dubla de mana in pregatirea lor pentru Sabat, zi in care nu cadea mana deloc, natura sacra a zilei de odihna era mereu intiparita asupra lor. Iar cand unii din popor 28:25 au iesit in ziua Sabatului sa stranga mana, Domnul a intrebat: "Pana cand aveti de gand sa nu paziti poruncile si legile Mele?" (Ex.16,28). 28:26 "Copiii lui Israel au mancat mana patruzeci de ani, pana la sosirea lor intr-o tara locuita; au mancat mana pana la sosirea lor la hotarele tarii Canaanului" (Ex.16,35). Timp de patruzeci de ani, li se reamintea zilnic, prin aceasta miraculoasa aprovizionare, de grija neobosita a lui Dumnezeu si de iubirea Lui gingasa. In cuvintele psalmistului, Dumnezeu le-a dat "grau din cer, au mancat cu totii painea celor mari" ("painea ingerilor" tr.engl. Ps.78,24-25, adica hrana ce le-a fost data de catre ingeri). Hraniti fiind cu "grau din cer", ei trebuia sa se gandeasca zilnic la faptul ca, avand fagaduinta lui Dumnezeu, ei erau tot asa de siguri in ceea ce priveste hrana lor, ca si atunci cand ar fi fost inconjurati de unduitoare lanuri de grau in campiile fertile ale Canaanului. 28:27 Mana cazuta din cer pentru hranirea poporului Israel a fost un tip al Aceluia care a venit de la Dumnezeu ca sa-Si dea viata pentru lume. Isus spunea: "Eu sunt Painea vietii. Parintii vostri au mancat mana in pustie, si au murit. Painea care se pogoara din cer este de asa fel, ca cineva sa manance din ea, si sa nu moara" Daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac; si painea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care il voi da pentru viata lumii" (Ioan 6,48-51). Si printre fagaduintele binecuvantarii facute poporului lui Dumnezeu in viata vesnica este si aceasta: "Celui ce va birui, ii voi da sa manance din mana ascunsa" (Apoc.2,17). 28:28 Dupa parasirea pustiei Sin, izraelitii au tabarat la Refidim. Aici nu exista apa si din nou au dat pe fata neincredere in purtarea de grija a lui Dumnezeu. In orbirea si cutezanta sa, poporul a venit la Moise cu cererea: "Da-ne apa sa bem!" Dar rabdarea lui n-a cedat. "Pentru ce cautati cearta cu mine?" a spus el, "Pentru ce ispititi pe Domnul?" Atunci ei au strigat plini de manie: "Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca sa ne faci sa murim de sete aici, cu copiii si turmele noastre?" Atunci cand fusesera aprovizionati din abundenta cu hrana, isi aminteau cu rusine de necredinta si murmurarile lor si fagaduiau sa se increada pentru viitor in Dumnezeu; dar isi uitau curand fagaduinta lor si, la prima incercare a credintei, cadeau. Stalpul de nor care-i conducea parea ca ascunde o taina teribila. Si Moise", se intrebau ei, cine era el oare si care putea fi planul lui, scotandu-i din Egipt? Banuiala si neincrederea le-au umplut inimile si l-au acuzat cu indrazneala de intentia de a-i omori pe ei si pe copiii lor prin 28:29 lipsuri si greutati, pentru ca el sa se imbogateasca luandu-le averile. In revarsarea maniei si revoltei lor, erau gata sa-l omoare cu pietre. 28:30 In durerea sa, Moise a strigat catre Domnul: "Ce sa fac cu poporul acesta?" El a fost indrumat sa-i ia pe batranii lui Israel si toiagul cu care savarsise minunile in Egipt si sa mearga inaintea poporului. Si Domnul i-a zis: "Iata, Eu voi sta inaintea ta, pe stanca Horebului; vei lovi stanca, si va tasni apa din ea, si poporul va bea". El a ascultat si apa a tasnit intr-un izvor puternic care a satisfacut din abundenta nevoile taberei. In loc de a-i porunci lui Moise sa-si ridice toiagul si sa aduca niste plagi teribile asemenea acelora din Egipt, asupra capeteniilor din aceasta multime rea si nemultumita, Dumnezeu, in marea Sa mila, a facut din toiag instrumentul Sau pentru a-i izbavi. 28:31 "A despicat stanci in pustie, si le-a dat sa bea ca din niste valuri cu ape multe. A facut sa tasneasca izvoare din stanci, si sa curga ape ca niste rauri" (Ps.78,15-16). Moise a lovit stanca, dar Fiul lui Dumnezeu a fost Acela care, ascuns privirii lor in stalpul de nor, a stat alaturi de Moise si a facut sa curga apa datatoare de viata. Nu numai Moise si batranii, ci intreaga adunare a poporului Israel, care statea la distanta, au vazut slava Domnului; daca norul ar fi fost indepartat, ei ar fi fost nimiciti de stralucirea Sa care era prezenta acolo. In setea lor, poporul L-a ispitit pe Dumnezeu spunand: "Este oare Dumnezeu cu noi sau nu? Daca Dumnezeu ne-a adus aici, de ce nu ne da apa si paine?" Necredinta astfel manifestata era nelegiuita si Moise se temea ca nu cumva judecatile lui Dumnezeu sa se abata asupra lor. Si el a pus numele locului aceluia Masa (ispitire) si Meriba (cearta), in amintirea pacatului lor. 28:32 Acum, o noua primejdie ii ameninta. Din cauza murmurarii lor impotriva lui Dumnezeu, El a ingaduit ca sa fie atacati de catre vrajmasii lor. Amalecitii, un trib crud si razboinic care locuia in acea regiune, au iesit la lupta impotriva lor si i-au lovit pe cei care, obositi si slabiti, ramasesera in urma. Moise, constient de faptul ca masa poporului nu era pregatita pentru lupta, i-a poruncit lui Iosua sa aleaga din diferite semintii un corp de soldati si sa-i conduca dimineata urmatoare impotriva vrajmasului, in timp 28:33 ce el avea sa stea pe varful unui deal din apropiere cu toiagul lui Dumnezeu in mana. Astfel, a doua zi, Iosua si ostasii sai l-au atacat pe vrajmas, in timp ce Moise, Aaron si Hur stateau pe un deal privind campul de bataie. Cu mainile inaltate spre cer si avand toiagul lui Dumnezeu in mana dreapta, Moise s-a rugat pentru izbanda armatelor lui Israel. Cum batalia continua, s-a observat ca atata timp cat mainile sale erau ridicate, biruia Israel, iar atunci cand erau coborate, inamicul iesea invingator. 28:34 Cand Moise a obosit, Aaron si Hur i-au tinut mainile in sus pana la apusul soarelui, iar inamicul a fost pus pe fuga. Sustinand mainile lui Moise, Aaron si Hur i-au aratat poporului datoria sa de a-l sustine in lucrarea lui cea grea, in timp ce el avea sa primeasca din partea lui Dumnezeu cuvantul pe care sa li-l transmita. Si actul lui Moise era de asemenea semnificativ, aratand ca Dumnezeu tine in mainile Sale destinul lor. Cat timp ei isi pun increderea in El, El va lupta pentru ei si ii va supune pe vrajmasii lor; dar cand nu vor mai avea incredere in El si se vor increde in propria lor putere, atunci ei vor fi mai slabi decat aceia care nu-L cunosc pe Dumnezeu, iar vrajmasii lor ii vor birui. 28:35 Dupa cum evreii biruiau atunci cand Moise inalta mainile spre ceruri, mijlocind in favoarea lor, tot astfel Israelul lui Dumnezeu va izbandi atunci cand, prin credinta, se va prinde puternic de taria marelui sau Sprijinitor. Cu toate acestea, puterea divina trebuie sa fie combinata cu eforturi omenesti. Moise nu credea ca Dumnezeu avea sa-i infranga pe vrajmasii lor in timp ce Israel ramanea inactiv. In timp ce marele conducator mijlocea inaintea Domnului, Iosua si vitejii sai ostasi depuneau cele mai mari eforturi pentru a-i respinge pe vrajmasii lui Israel si ai lui Dumnezeu. 28:36 Dupa infrangerea amalecitilor, Dumnezeu i-a poruncit lui Moise: "Scrie lucrurile acestea in carte, ca sa se pastreze aducerea aminte, si spune lui Iosua ca voi sterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri" (Ex.17,14). Chiar inaintea mortii sale, marele conducator a asezat asupra poporului sau solemna insarcinare: "Adu-ti aminte ce ti-a facut Amalec pe drum, la iesirea voastra din Egipt: cum te-a intalnit pe drum, si fara nici o teama de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se tarau la coada, cand erai obosit si sleit de puteri" sa stergi pomenirea lui Amalec de sub 28:37 ceruri; sa nu uiti lucrul acesta" (Deut.25,17-19). Cu privire la acest popor rau, Domnul a declarat: "Mana lui Amalec este impotriva scaunului de domnie al Domnului" (Ex.17,16). 28:38 Amalecitii nu erau nestiutori in ceea ce priveste caracterul lui Dumnezeu sau suveranitatea Lui, dar, in loc de a sta cu temere inaintea Sa, ei s-au apucat sa-I nesocoteasca puterea. Minunile facute de Moise inaintea egiptenilor erau subiect de batjocura pentru poporul lui Amalec, iar teama natiunilor inconjuratoare era pricina de ras. Ei au jurat pe zeii lor ca ii vor nimici pe evrei, asa ca nici unul sa nu scape, falindu-se ca Dumnezeul lui Israel va fi neputincios ca sa le reziste. Ei nu fusesera vatamati sau amenintati in vreun fel de izraeliti. Atacul lor a fost cu totul neprovocat. El trebuia sa demonstreze ura si sfidarea lor fata de Dumnezeu, prin faptul ca ei cautau sa-l nimiceasca pe poporul Sau. Amalecitii erau de mult niste pacatosi trufasi si crimele lor strigau la Dumnezeu pentru razbunare si totusi mila Sa ii chema inca la pocainta; dar, cand i-au atacat pe cei sleiti de puteri si fara aparare din randurile lui Israel, oamenii lui Amalec au pecetluit soarta natiunii lor. Grija lui Dumnezeu este indreptata spre cei mai slabi dintre copiii Sai. Nici un act de cruzime sau opresiune facut fata de ei nu ramane neobservat de Cer. Mana Lui se intinde ca un scut peste toti aceia care-L iubesc si se tem de El; oamenii sa fie atenti ca nu cumva sa loveasca aceasta mana; pentru ca ea tine sabia dreptatii. 28:39 Nu departe de locul unde erau acum tabarati izraelitii, se afla casa lui Ietro, socrul lui Moise. Ietro auzise de eliberarea evreilor si acum a pornit sa-i viziteze, ca sa-i dea lui Moise nevasta si pe cei doi fii ai sai. Marele conducator a fost informat, prin soli, de sosirea lor si a iesit cu bucurie ca sa-i intampine si, dupa ce a terminat de salutat, i-a condus la cortul sau. El isi trimisese inapoi familia, cand se afla pe drumul periculos al scoaterii lui Israel din Egipt, dar acum se putea bucura din nou de mangaierea si sprijinul prezentei lor. El i-a povestit lui Ietro modul minunat in care S-a purtat Dumnezeu cu Israel si patriarhul s-a bucurat si a binecuvantat pe Dumnezeu si, impreuna cu Moise si cu batranii poporului, el s-a unit in a aduce jertfe si a luat parte la o masa solemna pentru comemorarea milei lui Dumnezeu. 28:40 Ramanand in tabara, Ietro a observat repede cat de grele erau poverile ce apasau asupra lui Moise. Mentinerea ordinii si disciplinei in mijlocul acestei mari multimi nestiutoare si needucate era intr-adevar o sarcina extraordinara. Moise era recunoscut 28:41 drept conducatorul si judecatorul lor si la el erau aduse nu numai nevoile si interesele generale ale poporului, dar si neintelegerile ce se iscau intre ei. El a ingaduit acest lucru pentru ca avea astfel ocazia sa-i invete; caci el spunea: "Eu judec intre ei, si fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu si legile Lui" (Ex.18,16). Dar Ietro nu a fost de acord cu aceste practici, spunand: "Ce faci tu nu este bine" caci lucrul este mai presus de puterile tale si nu-l vei putea face singur" Te istovesti singur", si l-a sfatuit pe Moise sa numeasca niste persoane destoinice drept capetenii peste mii, pe altii, capetenii peste sute, iar altii, peste zeci. Ei trebuia sa fie oameni "destoinici, tematori de Dumnezeu, oameni de incredere si vrajmasi ai lacomiei". Acestia aveau sa judece in toate problemele de mica importanta, in timp ce cazurile cele mai grele si mai importante urmau sa fie aduse totusi inaintea lui Moise, care trebuia sa fie pentru popor, spunea Ietro, "talmaciul poporului inaintea lui Dumnezeu" si sa duca "pricinile inaintea lui Dumnezeu. Invata-i poruncile si legile; si arata-le calea, pe care trebuie s-o urmeze si ce trebuie sa faca". Acest sfat a fost ascultat si el nu numai ca a usurat sarcina lui Moise, dar a avut ca rezultat stabilirea unei ordini mult mai bune in mijlocul poporului. 28:42 Domnul l-a onorat mult pe Moise si prin mana sa a savarsit multe minuni; dar faptul ca el fusese ales ca sa-i invete pe altii nu l-a facut sa traga concluzia ca el personal nu mai are nevoie sa fie invatat. Conducatorul ales al lui Israel a ascultat cu bucurie sugestiile pe care i le daduse preotul din Madian, temator de Dumnezeu, si a adoptat planul sau ca fiind un aranjament intelept. 28:43 De la Refidim, poporul si-a continuat calatoria, urmand calauzirea stalpului de nor. Drumul i-a condus peste campii sterpe, peste povarnisuri adanci si prin defileuri muntoase. Adesea, pe cand traversau pustiuri nisipoase, au vazut inaintea lor muntii pietrosi, asemenea unor fortarete uriase, ingramaditi chiar de-a curmezisul drumului lor, parand sa le opreasca orice inaintare. Dar, pe masura ce se apropiau, in zidul muntilor apareau ici si colo deschizaturi si dincolo de el se deschidea o noua campie. Prin una dintre aceste trecatori adanci si stancoase, erau condusi sa treaca acum. Era o scena mareata si impresionanta. Printre crestele stancoase ce se inaltau la sute de metri de o parte si alta, se revarsau ca un val viu, cat se putea vedea cu ochiul, ostile lui Israel cu turmele si cirezile lor. Si acum, inaintea lor se inalta, intr-o solemna maretie, muntele Sinai. Stalpul de nor s-a oprit pe varful lui, iar poporul si-a intins corturile pe campia de sub el. Aici avea sa fie locul sederii lor timp de aproape un an. 28:44 Noaptea, stalpul de foc le asigura protectia divina si, in timp ce ei erau adanciti in somn, painea din cer cobora linistit peste tabara. 28:45 Zorile scaldau in aur sirurile intunecoase ale muntilor si razele stralucitoare ale soarelui strapungeau defileurile adanci, aparand pentru acesti calatori obositi ca raze ale indurarii de la tronul lui Dumnezeu. Pretutindeni, inaltimi mari si stancoase, in singuratica lor maretie, pareau ca vorbesc despre statornicie si maretie. Aici, mintea era coplesita de solemnitate si teama plina de respect. Omul ajungea sa-si simta nestiinta si slabiciunea, in prezenta Aceluia care "a cantarit muntii cu cantarul si dealurile cu cumpana" (Is.40,12). Aici avea sa primeasca Israel cea mai minunata descoperire din cate a dat vreodata Dumnezeu oamenilor. Aici Si-a adunat Dumnezeu poporul, ca sa poata imprima in fiinta lui sfintenia cerintelor Sale, vestindu-le cu Insusi glasul Sau Legea Sa cea sfanta. Schimbari mari si radicale urma sa se faca in ei, caci influenta ingrozitoare a robiei si a indelungatei legaturi cu cei idolatri si-a lasat amprenta asupra obiceiurilor si caracterului lor. Dumnezeu lucra la ridicarea lor pe o treapta morala mai inalta, dandu-le posibilitatea sa-L cunoasca. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: