20:4 Din nou Domnul i-a dat lui Iacov o dovada a ocrotirii divine. In timp ce mergea spre sud de muntele Galaad, doua ostiri de ingeri il insoteau mergand in fata si in spatele sau, inaintand o data cu ai lui, pentru protejarea lor. Iacov isi reaminti de visul avut cu mult timp in urma la Betel, si inima sa impovarata se simti mai usurata de faptul ca solii ceresti, care ii adusesera nadejde si curaj la fuga sa din Canaan, aveau sa fie acum pazitorii intoarcerii sale. Si el a zis: 'Aceasta este tabara lui Dumnezeu!' De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabara indoita)" (Gen.32,2).