English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Patriarhi si profeti

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Patriarhi si profeti, 19


19:1 Cap. 17 - Fuga si exilul lui Iacov

19:2 Amenintat cu moartea de mania lui Esau, Iacov pleca din casa tatalui sau ca fugar; dar ducea cu el binecuvantarea tatalui; Isaac innoise fata de el fagaduinta legamantului si il indemnase, ca mostenitor al acestui legamant, sa-si caute o nevasta din familia mamei sale din Mesopotamia. Cu toate acestea, Iacov porni la drumul sau singuratic cu inima adanc ingrijorata. Numai cu un toiag in mainile sale, el trebuia sa calatoreasca sute de kilometri printr-o tara locuita de triburi salbatice, nomade. Cuprins de remuscare si teama, el cauta sa-i evite pe oameni, ca nu cumva fratele sau manios sa-i afle urma. El se temea de faptul ca pierduse pentru totdeauna binecuvantarea pe care Dumnezeu Isi propusese sa i-o dea; si Satana era acolo, prezent, ca sa-l copleseasca cu ispite. Seara celei de a doua zile il gasi departe de corturile tatalui sau. El avea simtamantul ca era un alungat dintre oameni si era constient de faptul ca tot necazul acela fusese adus asupra sa numai de catre comportarea sa gresita. Intunericul disperarii apasa greu asupra sufletului sau si aproape ca nici nu indraznea sa se roage. Dar el era atat de singur, incat simtea nevoia unei protectii din partea lui Dumnezeu, asa cum nu simtise niciodata pana atunci. Cu lacrimi si profunda umilinta, el isi marturisi pacatul si ceru staruitor o dovada a faptului ca nu era cu totul parasit. Cu toate acestea, nu simti nici o usurare de povara inimii sale. El pierduse orice incredere in sine si se temea ca Dumnezeul parintilor sai il lepadase.

19:3 Dar Dumnezeu nu il parasise pe Iacov. Harul sau era inca intins asupra servului sau gresit si lipsit de incredere. Plin de mila, Domnul i-a descoperit exact lucrul de care Iacov avea nevoie - UN MANTUITOR. El pacatuise, dar inima sa era plina de recunostinta, cand vazu descoperindu-i-se o cale prin care el putea fi readus in gratia lui Dumnezeu.

19:4 Obosit de drum, fugarul se culca pe pamantul gol, avand drept capatai" o piatra. In timp ce dormea, a vazut o scara stralucitoare si luminoasa, al carei capat se sprijinea pe pamant, in timp ce varful ei atingea cerul. Pe aceasta scara urcau si coborau ingeri; deasupra ei era Domnul slavei, si din

19:5 ceruri s-a auzit glasul Sau zicand: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatalui tau Avraam, si Dumnezeul lui Isaac". Pamantul pe care era culcat ca un exilat si fugar i-a fost fagaduit lui si urmasilor sai, cu asigurarea: "Toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in tine si in samanta ta". Aceasta fagaduinta fusese data lui Avraam si lui Isaac, iar acum era reinnoita lui Iacov. Apoi, in mod special, au fost rostite cuvinte de mangaiere si incurajare fata de singuratatea si durerea in care se gasea: "Iata, Eu sunt cu tine; te voi pazi pretutindeni pe unde vei merge si te voi aduce inapoi in tara aceasta; caci nu te voi parasi, pana nu voi implini ce-ti spun" (Gen.28,15).

19:6 Dumnezeu cunostea influentele rele care aveau sa-l inconjoare pe Iacov, cum si primejdiile la care avea sa se expuna. In mila Sa, El descoperi viitorul inaintea fugarului pocait, pentru ca el sa poata intelege planul divin cu privire la el si sa fie pregatit sa reziste ispitelor ce, cu siguranta, aveau sa vina asupra lui atunci cand se va afla singur printre oameni idolatri si porniti spre rele. El trebuia sa aiba totdeauna inaintea sa inaltul ideal la care sa tinteasca; iar cunoasterea faptului ca prin el planurile lui Dumnezeu ajungeau sa se implineasca trebuia sa-l indemne mereu sa fie credincios.

19:7 In aceasta viziune, lui Iacov i-a fost prezentat Planul de Mantuire, dar nu pe deplin, ci acele parti ale lui care erau esentiale pentru el, pentru vremea aceea. Scara tainica ce i-a fost descoperita in vis era aceeasi la care S-a referit Hristos in convorbirea cu Natanael. El a zis: "Veti vedea cerul deschis si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se peste Fiul omului" (Ioan 1,51). Pana la data razvratirii omului impotriva guvernarii lui Dumnezeu, fusese o legatura deschisa intre Dumnezeu si om. Dar pacatul lui Adam si al Evei a despartit pamantul de cer, astfel incat omul nu a mai avut legatura cu Facatorul sau. Cu toate acestea, lumea n-a fost lasata intr-o singuratate deznadajduita. Scara Il reprezinta pe Isus, mijlocul de legatura randuit. Daca n-ar fi facut din meritele Sale un pod peste prapastia pe care o facuse pacatul, ingerii slujitori n-ar fi putut avea vreo legatura cu omul cazut. Hristos il leaga pe om, in slabiciunea si neajutorarea sa, de izvorul puterii nemarginite.

19:8 Toate acestea i s-au descoperit lui Iacov in visul sau. Desi mintea lui a inteles imediat o parte a descoperirii, adevarurile ei mari si tainice au constituit studiul vietii sale si s-au deschis din ce in ce mai mult intelegerii sale.

19:9 Iacov s-a trezit din somnul sau in tacerea adanca a noptii. Infatisarile stralucitoare din viziunea sa au disparut. Numai contururile neclare ale dealurilor singuratice si, deasupra lor, cerul instelat, stralucitor, intampinau acum privirea lui. Dar avea sentimentul solemn ca Dumnezeu era cu el. O prezenta nevazuta umplea singuratatea. "Cu adevarat, Domnul este in locul acesta", zise el, "si eu n-am stiut" Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerului" (Gen.28,16-22).

19:10 "Si Iacov s-a sculat dis-de-dimineata, a luat o piatra pe care o pusese capatai, a pus-o ca stalp de aducere aminte si a turnat untdelemn pe varful ei". In armonie cu obiceiul privind comemorarea unor evenimente importante, Iacov a ridicat un monument al indurarii lui Dumnezeu, pentru ca ori de cate ori el avea sa treaca pe acolo, sa se opreasca in acel loc sfant spre a se inchina lui Dumnezeu. El a numit locul acela Betel, sau "Casa lui Dumnezeu". Cu profunda recunostinta, el a repetat fagaduinta ca, "daca va fi Dumnezeu cu mine si ma va pazi in timpul calatoriei pe care o fac, daca-mi va da paine sa mananc si haine sa ma imbrac si daca ma voi intoarce cu bine in casa tatalui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu; piatra aceasta pe care am pus-o ca stalp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu si Iti voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da" (Gen.28,20-22).

19:11 In acest caz, Iacov nu cauta sa Ii puna conditii lui Dumnezeu. Domnul fagaduise deja prosperitate, si acest vot a fost revarsarea unei inimi pline de recunostinta pentru asigurarea iubirii si indurarii lui Dumnezeu. Iacov intelegea ca Dumnezeu are asupra lui drepturi pe care trebuie sa le recunoasca si ca dovezile speciale ale bunatatii divine acordate lui cer un raspuns. Tot astfel, orice binecuvantare revarsata asupra noastra cere un raspuns pe care trebuie sa-l dam Autorului tuturor indurarilor. Crestinul trebuie sa-si cerceteze adesea trecutul vietii sale si sa-si aminteasca cu recunostinta pretioasele izbaviri pe care Dumnezeu le-a lucrat si le lucreaza pentru el, sustinandu-l in incercari, deschizand cai inaintea lui atunci cand totul parea intunecos si potrivnic, inviorandu-l atunci cand totul parea sa se prabuseasca. El ar trebui sa recunoasca toate aceste dovezi ale grijii ocrotitoare a ingerilor ceresti. Avand in vedere aceste nenumarate binecuvantari, el ar trebui sa intrebe adesea cu o inima supusa si recunoscatoare: "Cum voi rasplati Domnului toate binefacerile Lui fata de mine?" (Ps.116,12).

19:12 Timpul nostru, talentele noastre, avutul nostru, toate trebuie sa fie consacrate cu sfintenie Lui, Aceluia care ne-a incredintat spre administrare aceste binecuvantari. Ori de cate ori se savarseste o lucrare de salvare pentru noi sau cand ni se acorda

19:13 favoruri noi si nesperate, trebuie sa recunoastem bunatatea lui Dumnezeu, nu numai exprimandu-ne recunostinta prin cuvinte, ci, asemenea lui Iacov, prin daruri si jertfe aduse cauzei Sale. Asa dupa cum primim continuu binecuvantarile lui Dumnezeu, tot astfel trebuie sa si dam fara incetare.

19:14 "Iti voi da a zecea parte", zise Iacov, "din tot ce-mi vei da" (Gen.28,22). Oare noi, care ne bucuram de deplina lumina si de privilegiile Evangheliei, sa fim multumiti a da lui Dumnezeu mai putin decat au dat aceia care au trait in vechea si mai putin favorizata dispensatiune? Nu, ci intrucat binecuvantarile de care ne bucuram sunt mai mari, nu avem si noi obligatii tot asa de mari? Dar cat de mica este pretuirea, cat de zadarnica stradania de a masura, cu reguli matematice, timpul, banii si iubirea, in schimbul unei iubiri atat de cu neputinta de masurat si unui dar de o valoare atat de inimaginabila! Zecime pentru Hristos! O, "neinsemnata ofranda, ce recompensa vrednica de ocara pentru ceea ce a costat atat de mult! De pe crucea Golgotei, Hristos cheama la o consacrare fara rezerve. Tot ceea ce avem si tot ceea ce suntem trebuie sa fie devotat lui Dumnezeu.

19:15 Cu o credinta noua si statornica in fagaduintele divine si asigurat de prezenta si ocrotirea ingerilor ceresti, Iacov si-a continuat calatoria spre "tara celor ce locuiesc in rasarit" (Gen.29,1). Dar cat de deosebita a fost sosirea lui fata de aceea a trimisului lui Avraam cu aproape o suta de ani mai inainte! Slujitorul venise cu o suita de slugi calare pe camile, cu daruri bogate de aur si argint; fiul, insa, era un calator singuratic, cu picioarele ranite de drum, neavand alta bogatie decat toiagul sau. Asemenea slujitorului lui Avraam, Iacov s-a oprit langa o fantana si aici a intalnit-o pe Rahela, fiica cea mai mica a lui Laban. De data aceasta, Iacov a fost acela care a facut un serviciu, dand la o parte piatra de la gura fantanii si adapand turmele. Facandu-si cunoscuta legatura sa de rudenie, el a fost bine primit in casa lui Laban. Cu toate ca venise fara avere si neinsotit, in timp de cateva saptamani el a dovedit valoarea harniciei si priceperii sale si a fost rugat sa ramana acolo mai departe. S-a facut intelegerea ca el sa-i slujeasca sapte ani lui Laban pentru mana Rahelei.

19:16 In vremurile de demult, obiceiul cerea ca mirele, inainte de definitivarea unei intelegeri de casatorie, sa plateasca tatalui sotiei sale o suma de bani sau echivalentul ei in bunuri, dupa cum era starea lui. Aceasta era considerata ca o garantie a casatoriei. Parintii nu socoteau ca este bine sa incredinteze fericirea fiicelor lor unor barbati care nu s-ar fi ingrijit de cele necesare intretinerii familiei lor. Daca nu aveau destul spirit de economie si energia necesara ca sa conduca bine treburile vietii, sa aiba vite sau pamant, era temerea

19:17 ca viata lor se va dovedi lipsita de orice valoare. Dar erau si masuri ca aceia care nu aveau cu ce plati pentru o sotie sa poata fi pusi la proba. Lor li se ingaduia sa munceasca pentru tatal a carui fiica o iubeau, durata timpului fiind hotarata dupa valoarea zestrei cerute. Daca pretendentul era credincios in slujirea sa si se dovedea vrednic si in alte privinte, el primea fata ca sa-i fie sotie; si, de obicei, zestrea pe care o primise tatal era data fetei la casatorie. In cazul Rahelei si al Leii, Laban, in mod egoist, a oprit totusi zestrea ce trebuia sa li se dea; ele s-au referit la acest lucru chiar inainte de a pleca din Mesopotamia, cand au spus: "Ne-a vandut si ne-a mancat banii" (Gen.31,15).

19:18 Obiceiul acesta vechi, desi uneori era folosit in mod abuziv, ca si in cazul lui Laban, avea urmari bune. Atunci cand i se cerea pretendentului sa slujeasca pentru obtinerea miresei sale, se punea stavila inaintea unei casatorii pripite si era ocazia de a se vedea cat de profunde erau sentimentele sale, cum si iscusinta sa de a se ingriji de familie. In vremea noastra, multe rele rezulta din folosirea unei cai opuse acesteia. Se intampla adesea ca, inainte de casatorie, unele persoane au putine ocazii sa cunoasca obiceiurile si felul de a fi al celuilalt, iar in ceea ce priveste viata de fiecare zi, ei sunt cu totul straini atunci cand isi unesc viata si interesele la altar. Multi descopera, prea tarziu insa, ca nu sunt potriviti unul pentru altul, iar rezultatul unirii lor este o viata intreaga de mizerie. Adesea, sotia si copiii sufera din cauza indolentei si nepriceperii sau obiceiurilor vicioase ale sotului si tatalui. Daca s-ar fi cercetat mai inainte de casatorie caracterul pretendentului, dupa vechiul obicei, s-ar fi evitat multa nefericire.

19:19 Sapte ani a slujit cu credinciosie Iacov pentru Rahela si anii pe care i-a slujit "i s-au parut ca vreo cateva zile, pentru ca o iubea" (Gen.29,20). Dar zgarcitul si apucatorul Laban, dorind sa pastreze un ajutor asa de valoros, a savarsit o cruda inselaciune, schimband-o pe Rahela cu Lea. Faptul ca Lea insasi s-a invoit la aceasta inselaciune l-a facut pe Iacov sa simta ca nu o poate iubi. La mustrarea sa plina de indignare adresata lui Laban, acesta i-a oferit-o pe Rahela pentru alti sapte ani de slujire. Dar tatal insista ca Lea sa nu fie alungata, caci acest lucru ar aduce ocara asupra familiei. Astfel, Iacov a fost pus in cea mai dureroasa si cea mai grea situatie; in cele din urma, el s-a hotarat sa o pastreze pe Lea si sa se casatoreasca si cu Rahela. Rahela a fost intotdeauna cea mai iubita; dar preferinta sa pentru ea

19:20 a dat nastere la invidie si gelozie, si viata sa a fost amarata de rivalitatea dintre cele doua surori, sotii ale sale.

19:21 Timp de douazeci de ani, Iacov a ramas in Mesopotamia, lucrand in slujba lui Laban, care, netinand seama de legaturile de rudenie, cauta sa stranga pentru sine toate binefacerile de pe urma acestor legaturi. Pentru cele doua fiice ale sale, el a pretins paisprezece ani de munca grea; iar in restul timpului care a mai ramas, simbria lui Iacov a fost schimbata de zece ori. Cu toate acestea, slujba lui Iacov a fost indeplinita cu harnicie si credinciosie. Cuvintele sale adresate lui Laban la ultima lor intalnire descriu in mod viu grija neobosita pe care o acordase intereselor pretentiosului sau stapan: "Am stat la tine douazeci de ani; oile si caprele nu ti s-au starpit si n-am mancat berbeci din turma ta. Nu ti-am adus acasa vite sfasiate de fiare; eu insumi te-am despagubit pentru ele; imi cereai inapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea. Ziua ma topeam de caldura, iar noaptea ma prapadeam de frig si-mi fugea somnul de pe ochi" (Gen.31,38-40).

19:22 Era nevoie ca pastorul sa vegheze asupra turmelor sale zi si noapte. Ele erau in primejdie din partea talharilor, cum si din partea fiarelor salbatice, care erau foarte numeroase si indraznete, pricinuind adesea mare prapad in turmele care nu erau bine pazite. Iacov avea multe ajutoare in ingrijirea intinselor turme pe care le avea Laban, dar el era raspunzator pentru toate. In unele parti ale anului, era necesar ca el personal sa fie permanent cu turmele, sa le fereasca in sezonul secetos ca nu cumva sa piara de sete, iar in timpul lunilor mai reci, sa nu inghete din cauza frigului mare din timpul noptii. Iacov era pastorul principal; slujitorii ce erau in slujba lui erau sub-pastori. Daca lipsea cumva vreo oaie, paguba o suporta pastorul principal; de aceea el cerea celor carora le-a incredintat grija turmei o stricta socoteala daca turma nu era gasita intr-o stare infloritoare.

19:23 Viata de munca sarguincioasa si de purtare de grija a pastorului, cum si mila sa duioasa pentru creaturile neajutorate date in seama sa au fost folosite de catre scriitorii inspirati ca sa ilustreze unele dintre cele mai pretioase adevaruri ale Evangheliei. Hristos, in legatura Sa cu poporul Sau, este asemanat cu un pastor. Dupa cadere, El a vazut oile Sale condamnate la pieire pe caile intunecoase ale pacatului. Pentru a-i mantui pe acesti rataciti, El a parasit onorurile si slava din casa Tatalui Sau.

19:24 El spune: "Voi cauta pe cea pierduta, voi aduce inapoi pe cea ratacita, voi lega pe cea ranita si voi intari pe cea slaba". "Voi veni in ajutorul oilor Mele, ca sa nu mai fie de jaf" nu le vor mai manca fiarele din tara" (Ezech.34,16.22.28). Glasul sau este auzit chemandu-le la staulul Sau, "umbrar impotriva caldurii zilei si ca loc de adapost si de ocrotire impotriva furtunii si ploii" (Is.4,6). Grija Sa pentru turma este neobosita. El intareste pe cea slaba, alina suferintele, strange mieii in bratele Sale si-i poarta la sanul Sau. Oile Sale Il iubesc. "Nu merg deloc dupa un strain, ci fug de el, pentru ca nu cunosc glasul strainilor" (Ioan 10,5).

19:25 Hristos spune: "Pastorul cel bun isi da viata pentru oi. Dar cel platit, care nu este pastor si ale carui oi nu sunt ale lui, cand vede lupul venind, lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le imprastie. Cel platit fuge, pentru ca este platit si nu-i pasa de oi. Eu sunt Pastorul cel bun. Eu Imi cunosc oile Mele, si ele Ma cunosc pe Mine" (Ioan 10,11-14).

19:26 Hristos, Marele Pastor, a incredintat slujitorilor Sai, ca sub-pastori, grija turmei Sale. El le porunceste sa aiba acelasi interes pe care l-a dat El pe fata si sa simta raspunderea cea sfanta a insarcinarii pe care le-a dat-o. El le-a poruncit solemn sa fie credinciosi, sa hraneasca turma, sa intareasca pe cea slaba, sa invioreze pe aceea care este gata sa cada si sa o ocroteasca de lupii rapitori. Pentru a salva oile Sale, Hristos Si-a dat propria Sa viata. El atrage atentia slujitorilor Sai la o astfel de manifestare a dragostei, care sa fie un exemplu pentru ei. Dar "cel platit, care nu este pastor si ale carui oi nu sunt ale lui", nu are un interes adevarat pentru turma. El lucreaza numai pentru castig si nu se ingrijeste decat de sine. El urmareste numai interesul sau, in loc de a ingriji de ceea ce i-a fost incredintat; iar in timp de primejdie el va fugi, parasind turma.

19:27 Apostolul Petru ii indeamna astfel pe sub-pastori: "Pastoriti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastra, nu de sila, ci de bunavoie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine. Nu ca si cum ati stapani peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facandu-va pilda turmei" (1 Petru 5,2-3). Pavel spune: "Luati seama dar la voi insiva si la toata turma peste care v-a pus Duhul

19:28 Sfant priveghetori, ca sa pastoriti Biserica Domnului, pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau. Stiu bine ca dupa plecarea mea, se vor vari intre voi lupi rapitori, care nu vor cruta turma" (Fapte 20,28-29).

19:29 Toti aceia care considera ca o sarcina nebinevenita grija si povara ce revin pastorului credincios sunt mustrati astfel de catre apostol: "Nu de sila, ci de bunavoie; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine" (1 Petru 5,2). Pe toti acesti servi necredinciosi marele Pastor ii desarcineaza fara multa vorba. Biserica lui Hristos a fost rascumparata cu sangele Sau si fiecare pastor ar trebui sa-si dea seama ca oile ce se afla in grija sa costa un sacrificiu nemarginit. El ar trebui sa le socoteasca pe fiecare in parte ca fiind de o valoare nepretuita si ar trebui sa fie neobosit in eforturile lui de a le pastra intr-o stare sanatoasa si infloritoare. Pastorul care este patruns de duhul lui Hristos va imita pilda Sa de lepadare de sine, lucrand neincetat pentru binele celor dati in grija sa; iar turma va propasi ca urmare a grijii sale.

19:30 Toti vor fi chemati sa dea socoteala amanuntita lui Dumnezeu pentru lucrarea lor. Stapanul va intreba pe fiecare pastor: "Unde este turma care-ti fusese data, turma de care erai asa de mandru?" (Ier.13,20). Cel care va fi gasit credincios va primi o bogata rasplatire. "Si cand se va arata Pastorul cel mare", zice apostolul, "veti capata cununa, care nu se poate vesteji, a slavei" (1 Petru 5,4).

19:31 Cand Iacov, obosit sa-i mai slujeasca lui Laban, a facut planul sa se reintoarca in Canaan, i-a spus socrului sau: "Lasa-ma sa plec, ca sa ma duc acasa, in tara mea. Da-mi nevestele si copiii, pentru care ti-am slujit, si voi pleca; fiindca stii ce slujba ti-am facut". Dar Laban starui de el sa ramana, spunand: "Vad bine ca Domnul m-a binecuvantat din pricina ta" (Gen.30,25-27). El a vazut ca avutul lui a crescut sub purtarea de grija a ginerelui sau.

19:32 Iacov spuse: "Putinul pe care-l aveai inainte de venirea mea a crescut mult, si Domnul te-a binecuvantat ori incotro am mers eu". Dar, cu trecerea timpului, Laban a devenit invidios din cauza prosperitatii lui Iacov, ce crestea tot mai mult: "s-a imbogatit din ce in ce mai mult; a avut multe turme, robi si roabe, camile si magari" (Gen.30,30.43). Fiii lui Laban au impartasit gelozia tatalui lor, si cuvintele lor rautacioase au ajuns la urechile lui Iacov: el "a luat tot ce era al tatalui nostru, si cu averea tatalui nostru si-a agonisit el toata bogatia aceasta.

19:33 Iacov s-a uitat si la fata lui Laban; si iata ca ea nu mai era ca inainte" (Gen.31,1.2).

19:34 Iacov si-ar fi parasit rudeniile cele viclene cu mult mai inainte, daca nu s-ar fi temut sa se intalneasca cu Esau. Acum isi dadea seama ca era in primejdie din partea fiilor lui Laban, care, socotind ca averea lui era a lor, ar fi putut sa incerce sa o ia cu forta. El se afla intr-o mare incurcatura, intr-un mare necaz, nestiind incotro s-o ia. Dar, amintindu-si de fagaduinta plina de har de la Betel, el a infatisat cazul sau lui Dumnezeu, cautand indrumare de la El. Intr-un vis, El a raspuns la rugaciunea sa: "Intoarce-te in tara parintilor tai si in locul tau de nastere, si Eu voi fi cu tine".

19:35 Lipsa lui Laban de acasa a oferit ocazia de plecare. Turmele si cirezile au fost adunate in graba si trimise inainte, iar el cu sotiile sale, cu copiii, cu slujitorii au trecut Eufratul, grabindu-se spre Galaad, la hotarele Canaanului. Dupa trei zile, Laban a aflat de fuga lor si a pornit sa-i urmareasca, ajungand grupul in a saptea zi a calatoriei lor. Era aprins de manie si hotarat sa-i forteze sa se reintoarca, lucru de care nu se indoia ca-l putea face, deoarece ceata lui era cu mult mai puternica. In adevar, fugarii erau intr-o mare primejdie.

19:36 Faptul ca nu si-a adus la indeplinire planurile sale vrajmase s-a datorat lui Dumnezeu Insusi, care a intervenit pentru apararea slujitorului Sau. "Mana mea este destul de tare, ca sa va fac rau", spuse Laban, "dar Dumnezeul tatalui vostru mi-a zis in noaptea trecuta: 'Fereste-te sa spui o vorba rea lui Iacov'" (Gen.31,29), adica sa nu-l constranga sa se reintoarca si nici sa nu-l determine prin fagaduinte amagitoare.

19:37 Laban retinuse zestrea cuvenita fiicelor la casatorie si se comportase totdeauna fata de Iacov cu viclenie si asprime; dar, cu obisnuita lui fatarnicie, ii reprosa acum plecarea lui pe ascuns, care nu-i oferise tatalui ocazia sa dea o masa de despartire si nici macar sa-si ia ramas bun de la fiicele sale si de la copiii acestora.

19:38 Ca raspuns, Iacov i-a aratat clar lui Laban purtarea lui egoista si acaparatoare si i-a cerut sa fie chiar el martor pentru credinciosia si cinstea sa. "Daca n-as fi avut cu mine pe Dumnezeul tatalui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se temea Isaac", spuse Iacov, "mi-ai fi dat drumul acum cu mainile goale. Dar Dumnezeu a vazut suferinta mea si osteneala mainilor mele, si ieri noapte a rostit judecata" (Gen.31,42).

19:39 Laban nu putea nega faptele aratate si acum

19:40 veni cu propunerea ca sa se incheie un legamant de pace intre ei. Iacov a fost de acord cu propunerea si au ridicat o movila de pietre ca un semn al incheierii legamantului. Acestei movile Laban i-a dat numele de Mitpa, "veghere", spunand: "Domnul sa vegheze asupra mea si asupra ta, cand ne vom pierde din vedere unul pe altul" (Gen. 31,49).

19:41 "Laban a zis lui Iacov: 'Iata movila aceasta, si iata stalpul acesta, pe care l-am ridicat intre mine si tine. Movila aceasta sa fie martora si stalpul acesta sa fie martor ca nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta, si nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta si peste stalpul acesta, ca sa ne facem rau. Dumnezeul lui Avraam si al lui Nahor, Dumnezeul tatalui lor sa judece intre noi'. Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac" (Gen.31,51-53). Pentru intarirea tratatului, partile contractante au dat o masa. Noaptea a fost petrecuta intr-o comuniune prieteneasca; iar in zorii zilei, Laban si cei ce-l insoteau au plecat. O data cu aceasta despartire a incetat orice urma de legatura intre copiii lui Avraam si locuitorii Mesopotamiei.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: