13:18 In timpul ramanerii sale in Egipt, Avraam a dat dovada de faptul ca nu se eliberase de slabiciunile si imperfectiunile omenesti. Ascunzand faptul ca Sara era sotia sa, el a dat pe fata neincredere in purtarea de grija divina, o lipsa a acelei alese credinte si a curajului, de atatea ori si in mod nobil exemplificate in viata lui. Sara era foarte frumoasa si el nu se indoia de faptul ca egiptenii aceia negriciosi o vor pofti pe frumoasa straina si, pentru a fi a lor, nu se vor da inapoi de a-l ucide pe sotul ei. El a considerat ca nu se facea vinovat de minciuna, prezentand-o pe Sara ca fiind sora sa, pentru ca ea era fiica tatalui sau, dar nu era si fiica mamei sale. Dar ascunderea legaturilor reale dintre ei a fost o minciuna. Dumnezeu nu poate aproba nici o deviere de la o stricta integritate. Datorita lipsei de credinta a lui Avraam, Sara a fost pusa intr-o mare primejdie. Imparatul Egiptului, fiind informat de frumusetea ei, a adus-o in palatul sau, avand de gand s-o ia de sotie. Dar Dumnezeu, in mila Sa, a ocrotit-o pe Sara, trimitand judecatile Lui asupra casei imperiale. In acest fel, monarhul a aflat adevarul in aceasta problema si, maniat ca fusese inselat, l-a mustrat pe Avraam si i-a inapoiat sotia, spunand: "Ce mi-ai facut?" De ce ai zis: 'Este sora mea' si am luat-o astfel de nevasta? Acum, iata-ti nevasta, ia-o si pleaca" (Gen.12,18.19).