7:10 Cu recunostinta, Solomon a recunoscut puterea si bunatatea iubitoare ale Aceluia care este mai mare decat "cel mare" (Ecl. 5,8); prin pocainta; el a inceput sa-si indrepte din nou pasii catre idealul inalt de curatie si, sfintenie de la care cazuse atat de jos. El nu putea niciodata sa nadajduiasca sa scape de urmarile distrugatoare ale pacatului. Niciodata nu avea sa-si elibereze mintea de toata amintirea caii de ingaduinta de sine, pe care o urmase; dar avea sa se straduiasca staruitor sa-i convinga pe altii sa nu mai repete aceasta nebunie. Avea sa-si marturiseasca cu umilinta greseala cailor lui si sa-si inalte glasul in avertizare, ca altii sa nu fie pierduti fara putinta de scapare datorita influentelor catre rau, pe care el le pusese in miscare.