6:33 Isus, Maestrul divin, a inaltat totdeauna Numele Tatalui Sau ceresc. El i-a invatat pe ucenici sa se roage: " Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau" (Mat. 6,9). Si nu trebuia ca ei sa uite sa recunoasca: "A Ta este... slava" (Mat. 6,13). Atat de atent a fost Marele Vindecator sa indrepte atentia de la Sine la Izvorul puterii Sale, incat multimea uimita, "cand a vazut ca mutii vorbesc, ciungii se insanatoseaza, schilozii umbla si orbii vad", nu L-au preamarit pe El, ci au slavit pe Dumnezeul lui Israel (Mat. 15,31). In rugaciunea minunata pe care Hristos a inaltat-o chiar inainte de rastignirea Sa, a spus: " Te-am proslavit pe pamant... Proslaveste pe Fiul Tau", Se ruga El, "ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine". "Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis. Eu le-am facut cunoscut Numele Tau si li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei, si Eu sa fiu in ei" (Ioan 17, 1.4.25.26).