55:1 Cap. 53 - Constructorii pe ziduri
55:2 Calatoria lui Neemia la Ierusalim a fost facuta in siguranta. Scrisorile imparatesti catre guvernatorii provinciilor din drumul lui i-au asigurat o primire onorabila si un ajutor prompt. Nici un vrajmas n-a indraznit sa-l atace pe slujitorul oficial, care era pazit de puterea imparatului persan, si a fost tratat cu un respect deosebit de catre conducatorii provinciilor. Insa sosirea lui la Ierusalim, cu o escorta militara, aratand prin aceasta ca venise cu o misiune importanta, a trezit invidia triburilor pagane, care locuiau aproape de cetate si cultivasera multa vreme vrajmasie impotriva iudeilor, aruncand asupra lor batjocura si insulta. In fruntea acestei lucrari rele, erau unii dintre conducatorii acestor triburi, Sanbalat, horonitul, Tobia amonitul si Ghesem arabul. Inca de la inceput, acesti conducatori au privit cu ochi critici miscarile lui Neemia si s-au straduit prin toate mijloacele care stateau in puterea lor sa-i zadarniceasca planurile si sa-i impiedice lucrarea.
55:3 Neemia a continuat sa dea pe fata aceeasi grija si prudenta care caracterizasera si pana atunci lucrarea lui. Stiind ca vrajmasii rai si hotarati stateau gata sa i se impotriveasca; a ascuns natura misiunii sale pana cand o cercetare a situatiei il va face in stare sa-si alcatuiasca planurile. In felul acesta, nadajduia sa-si asigure colaborarea oamenilor si sa-i puna la lucru inainte ca impotrivirea vrajmasilor sa fie trezita. Alegand cativa barbati pe care-i stia vrednici de incredere, Neemia le-a spus despre imprejurarile care l-au determinat sa vina la Ierusalim, obiectivul pe care dorea sa-l implineasca si planurile pe care-si propunea sa le urmeze. Imediat, interesul lor in aceasta lucrare a fost castigat, si ajutorul lor obtinut.
55:4 In a treia noapte dupa sosire, Neemia s-a sculat la miezul noptii si, impreuna cu cativa tovarasi de incredere, a iesit sa vada personal ruinele cetatii Ierusalimului. Calarind pe asinul lui, a traversat dintr-o parte in alta cetatea, cercetand zidurile daramate si portile cetatii parintilor lui. Ganduri dureroase au umplut mintea patriotului iudeu cand, cu inima zdrobita de durere, privea fortificatiile ruinate ale Ierusalimului lui iubit. Amintirile maretiei trecute a lui Israel erau in contrast categoric cu dovezile umilirii sale.
55:5 In taina si pe tacute, Neemia a terminat cercetarea zidurilor. "Dregatorii nu stiau unde fusesem", declara el, "si ce faceam. Pana in clipa aceea nu spusesem nimic iudeilor, nici preotilor si nici mai marilor, nici dregatorilor, nici vreunuia din cei ce vedeau de treburi". Restul
55:6 noptii l-a petrecut in rugaciune, deoarece stia ca dimineata va cere un efort staruitor pentru a trezi si uni pe concetatenii lui neuniti si deprimati. Nemia avea o insarcinare imparateasca, prin care se cerea locuitorilor sa colaboreze cu el in recladirea zidurilor cetatii, dar nu a recurs la exercitarea autoritatii. A cautat mai degraba sa castige increderea si simpatia poporului, stiind ca o unire a inimilor, cat si a mainilor, era esentiala in lucrarea cea mare, care-i statea inainte. Cand a doua zi a adunat poporul, le-a prezentat astfel de argumente care urmareau sa trezeasca energiile adormite si sa-i uneasca pe cei risipiti.
55:7 Ascultatorii lui Neemia nu stiau si nici el nu le-a spus despre cercetarea pe care o facuse in noapte precedenta. Dar faptul ca facuse acel circuit a contribuit. intr-o mare masura, la reusita lui, deoarece a fost in stare sa vorbeasca despre situatia cetatii cu o asa precizie si minutiozitate, care a uimit pe ascultatori. Impresia pe care si-a facut-o cand a privit slabiciunea si degradarea Ierusalimului a dat putere si seriozitate cuvintelor lui.
55:8 Neemia, a prezentat inaintea poporului dispretul la care erau supusi intre pagani religia lor dezonorata, Dumnezeul lui hulit. Le-a spus ca, intr-o tara departata, a auzit despre suferinta lor, ca a cerut favoarea cerului in folosul lor si ca, in timp ce se ruga, s-a hotarat sa ceara ingaduinta imparatului spre a le veni in ajutor. Il rugase pe Dumnezeu ca imparatul nu numai sa-i dea ingaduinta aceasta, dar sa-l si investeasca cu autoritate si sa-i dea ajutorul necesar pentru
55:9 lucrare, iar rugaciunea lui fusese ascultata in asa fel, incat i-a aratat ca planul era de la Domnul.
55:10 El a relatat toate acestea si apoi, aratandu-le ca"era sustinut de autoritatea combinata a Dumnezeului lui Israel cu aceea a imparatului persan, Neemia a intrebat poporul in mod direct daca voia sa foloseasca aceasta ocazie, ca sa se ridice si sa zideasca zidul.
55:11 Apelul a patruns direct in inimile lor. Gandul la modul in care fusese manifestata favoarea cerului fata de ei i-a facut sa se rusineze de teama lor, si cu un nou curaj au raspuns intr-un glas:" sa ne sculam si sa zidim. Si s-au intarit in aceasta hotarare buna".
55:12 Tot sufletul lui Neemia era in lucrarea pe care o incepuse. Nadejdea, energia, entuziasmul si hotararea lui erau contagioase, inspirandu-i si pe altii cu acelasi curaj si scop nobil. Fiecare barbat a devenit un Neemia, la randul lui, si a ajutat sa faca mai puternice inima si mana vecinului sau.
55:13 Cand vrajmasii lui Israel au auzit ce nadajduiau sa realizeze iudeii, au ras batjocoritorii, zicand: "Ce faceti voi acolo? Va rasculati impotriva imparatului?" Dar Neemia le-a raspuns: "Dumnezeul cerurilor ne va da izbanda. Noi, robii Sai, ne vom scula. si vom zidi, dar voi nu aveti nici parte, nici drept, nici aducere aminte in Ierusalim".
55:14 Printre cei dintai, care au fost cuprinsi de spiritul, zelul si staruinta lui Neemia, au fost preotii. Datorita pozitiei lor influente, acesti barbati puteau face mult pentru inaintarea sau impiedicarea lucrarii, iar colaborarea lor binevoitoare, chiar, de la inceput, a contribuit intr-o mare masura la reusita. Majoritatea
55:15 capeteniilor si conducatorilor lui Israel s-au ridicat cu noblete la datoria lor si acesti barbati credinciosi au o mentiune speciala in cartea lui Dumnezeu. Au fost si cativa nobili tecoiti care "nu s-au supus in slujba Domnului". Amintirea acestor netrebnici este subliniata cu rusine si a fost lasata ca o avertizare pentru toate generatiile viitoare.
55:16 In fiecare miscare religioasa sunt unii care, desi nu pot nega ca lucrarea este a lui Dumnezeu, totusi se tin departe, refuzand sa faca vreun efort pentru a ajuta. Ar fi bine pentru unii ca acestia sa-si aduca aminte de raportul pastrat sus cartea aceea in care nu sunt omisiuni, nici greseli, si dupa care vom fi judecati. Acolo este raportata orice ocazie neglijata de a face un serviciu lui Dumnezeu; si tot acolo este tinuta spre vesnica amintire orice fapta de credinta si de iubire. Impotriva influentei inspiratoare a prezentei lui Neemia, exemplul nobililor tecoiti a avut putina greutate. In general, poporul era insufletit cu zel si cu patriotism. Barbati priceputi si cu influenta au organizat, in grupe, diferite categorii de cetateni, fiecare fiind facut raspunzator pentru zidirea unei parti a zidului. Si despre unii sta scris ca au zidit "fiecare in dreptul casei lui".
55:17 Si acum cand lucrarea incepuse, energia lui Neemia nu a slabit. Cu o atentie neobosita a supravegheat lucrarea de construire, indrumandu-i pe muncitori, observand piedicile si luand masuri pentru cazurile neprevazute. De-a lungul zidului de peste 4 kilometri, influenta lui se simtea continuu. Prin cuvinte potrivite, el ii incuraja pe cei fricosi, ii ridica pe cei inceti la lucru si-i aproba pe cei staruitori. Si tot timpul veghea
55:18 miscarile vrajmasilor care, din timp in timp, se adunau la distanta si se angajau in conversatii, ca si cand ar fi pus la cale raul, si apoi, venind tot mai aproape de lucratori incercau sa le distraga atentia.
55:19 In multele lui activitati, Neemia n-a uitat lzvorul puterii sale. Inima ii era mereu inaltata spre Dumnezeu, marele Supraveghetor a toate: "Dumnezeul cerului", a exclamat el, "ne va da izbanda", iar cuvintele lui sunau si rasunau bucurand inimile tuturor muncitorilor de pe zid.
55:20 Dar restaurarea fortaretelor Ierusalimului n-a inaintat fara piedici. Satana lucra sa starneasca impotrivire si sa aduca " descurajare. Sanbalat, Tobia si Ghesem, agentii lui principali in aceasta miscare, s-au hotarat sa impiedice lucrarea de recladire. S-au straduit sa provoace neintelegeri intre muncitori. Ei si-au batut joc de eforturile constructorilor, declarand lucrarea ca o imposibilitate si prezicand esecul.
55:21 "La ce lucreaza acesti iudei neputinciosi?" exclama Sanbalat batjocoritor. "Oare vor fi lasati sa lucreze?" Oare vor da ei viata unor pietre inmormantate sub mormane de praf si arse de foc?"
55:22 Tobia si mai ingamfat, a adaugat: "Sa zideasca numai! Daca se vor sui, o vulpe le va darama zidul lor de piatra". Ziditorii au fost supusi unor impotriviri si mai active. Au fost obligati sa se pazeasca continuu de comploturile vrajmasilor lor, care, sub pretextul prieteniei, cautau pe diferite cai sa produca incurcatura si confuzie si sa trezeasca neincredere.
55:23 S-au straduit sa slabeasca curajul iudeilor, au format conspiratii pentru a-l atrage pe Neemia in plasa lor, iar iudeii nesinceri au fost gata sa ajute planurile lor tradatoare. S-a transmis raportul ca Neemia complota impotriva monarhului persan, intentionand sa se ridice ca imparat al lui Israel si ca toti care-l ajutau erau tradatori.
55:24 Dar Neemia a continuat sa-L caute pe Dumnezeu pentru calauzire si sprijin, iar "poporul lucra cu inima". Lucrarea a inaintat pana cand toate sparturile au fost umplute, iar intregul zid a fost cladit pana la jumatate din inaltimea proiectata. Cand vrajmasii lui Israel au vazut cat de zadarnice erau eforturile lor, s-au umplut de manie. De aici inainte, n-au mai "indraznit sa"foloseasca mijloace violente, caci stiau ca Neemia si tovarasii lui lucrau din insarcinarea imparatului si se temeau ca o impotrivire activa fata de el ar fi adus asupra lor dezaprobarea monarhului. Dar acum,in mania lor, s-au facut vinovati de crima de care-l acuzau pe Neemia. Adunandu-se pentru sfat, "s-au unit toti impreuna, ca sa vina impotriva Ierusalimului".
55:25 In timp ce samaritenii complotau impotriva lui Neemia si a lucrarii lui, unii dintre conducatorii
55:26 iudei, devenind nemultumiti, au cautat sa-l descurajeze, exagerand greutatile care insoteau lucrarea. "Puterile celor ce duc poverile slabesc" ziceau ei, "si daramaturile sunt multe; nu vom putea sa zidim zidul".
55:27 Descurajarea a venit si din alta parte. "ludeii care locuiau langa ei", aceia care nu participau la lucrare, au adunat declaratiile si rapoartele vrajmasilor lor, le-au folosit ca sa slabeasca curajul si sa provoace nemultumire".
55:28 Dar batjocurile si dispretul, impotrivirea si amenintarile pareau sa-l inspire pe Neemia cu "o hotarare mai puternica si sa-l trezeasca la o veghere mai atenta. El a recunoscut primejdiile pe care avea sa le intampine in aceasta lupta cu vrajmasii lor. Dar curajul i-a fost neinfrant. "Ne-am rugat Dumnezeului nostru", declara el, "si am pus o straja zi si noapte". "De aceea am pus, in locurile cele mai de-jos, dinapoia zidului si in locurile tari, poporul pe familii, i-am asezat pe toti cu sabiile, cu sulitele si cu arcurile lor. M-am uitat, si sculandu-ne, am zis mai marilor, dregatorilor si celuilalt popor: 'Nu va temeti de ei! Aduceti-va aminte de Domnul cel mare si infricosat, si luptati pentru fratii vostri, pentru fiii vostri si fiicele voastre, pentru nevestele voastre, si pentru casele voastre!
55:29 Cand au auzit vrajmasii nostri ca am fost instiintati, Dumnezeu le-a nimicit planul, si ne-am intors cu totii la zid, fiecare la lucrarea lui. Din ziua aceea, jumatate din oamenii mei lucrau, iar cealalta jumatate era inarmata cu sulite, cu scuturi,
55:30 cu arcuri si cu platose... Cei ce zideau zidul si cei ce duceau sau incarcau poverile, cu o mana lucrau, iar cu alta tineau arma. Fiecare din ei, cand lucra, isi avea sabia incinsa la mijloc".
55:31 Alaturi de Neemia statea un trambitas si in diferitele parti ale zidului stateau preoti care purtau trambitele sfinte. Poporul era imprastiat la lucrarile lui, dar la apropierea primejdiei, din orice parte, se dadea un semnal ca sa se indrepte acolo fara intarziere. "Asa faceam lucrare", zice Neemia:, "Jumatate din noi stand cu sulita in mana din zorii zilei pana la ivirea stelelor".
55:32 Acelora care locuisera in orasele si satele din afara Ierusalimului, li s-a cerut sa se instaleze inauntrul zidurilor, ca sa pazeasca lucrarea si sa fie gata de lucru dimineata. Aceasta prevenea amanarea inutila si indeparta posibilitatea pe care vrajmasul ar fi folosit-o,altfel, pentru ca sa-i atace pe muncitori cand veneau si cand plecau la casele lor. Neemia si tovarasii lui nu s-au dat inapoi din fata greutatilor si a slujirii cu sacrificii. Nici ziua, nici noaptea, nici chiar in timpul scurt de somn nu-si scoteau hainele si nu lasau armele deoparte. Impotrivirea si descurajarea pe care claditorii din zilele lui Neemia le-au intampinat din partea vrajmasilor, pe fata, cat si a pretinsilor prieteni, sunt tipice pentru experienta pe care o vor avea cei care astazi lucreaza pentru Dumnezeu. Crestinii sunt probati nu numai prin mania, nemultumirea si cruzimea vrajmasilor, ci si prin indolenta, nehotararea, in, cropeala si tradarea pretinsilor prieteni si ajutatori. Batjocura si dispretul sunt
55:33 indreptate asupra lor. Si acelasi vrajmas care conduce la nemultumire, intr-o imprejurare mai favorabila, foloseste mijloace mai crude si mai violente.
55:34 Satana se foloseste de toate elementele neconsacrate pentru implinirea planurilor lui. Printre cei care pretind a fi sprijinitorii cauzei lui Dumnezeu, sunt aceia care se unesc cu vrajmasii Sai. In felul acesta, lasa cauza Lui descoperita in fata atacurilor celor mai cruzi adversari. Chiar si aceia care doresc ca lucrarea lui Dumnezeu sa progreseze pot totusi sa slabeasca mainile slujitorilor Sai, ascultand, raportand si crezand pe jumatate calomniile, laudarosiile si amenintarile vrajmasului Sau. Satana lucreaza cu o reusita uimitoare prin agentii lui, si toti ceia care cedeaza influentei lor sunt supusi unei puteri vrajite, care distruge intelepciunea inteleptului si intelegerea celui prevazator. Dar asemenea lui Neemia, poporul lui Dumnezeu nu trebuie nici sa se teama si nici sa-i dispretuiasca pe vrajmasi. Punandu-si increderea in Dumnezeu, ei trebuie sa mearga neabatut inainte, facand lucrarea Sa fara egoism si incredintand providentei Sale cauza pentru care traiesc.
55:35 In mijlocul unei mari descurajari, Neemia a facut din Dumnezeu sprijinul lui, apararea lui sigura. Si Acela care a fost sprijinul slujitorului Sau atunci a fost si locul de adapost al poporului Sau, in toate veacurile. In fiecare incercare, poporul Sau poate spune cu incredere: "Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?" (Rom. 8,31). Oricat de puternice ar fi uneltirile lui Satana si ale agentilor lui" Dumnezeu le poate descoperi si poate zadarnici planurile lor. Raspunsul credintei astazi va fi raspunsul dat de Neemia: "Dumnezeul nostru va lupta pentru noi", caci Dumnezeu este in lucrarea aceasta si nici un om nu poate impiedica succesul ei final.