49:1 Cap. 47 - Iosua si ingerul
49:2 Inaintarea continua realizata de claditorii templului a nemultumit si a alarmat intr-o mare masura ostile celui rau. Satana s-a hotarat sa depuna in continuare eforturi pentru ca sa slabeasca si sa descurajeze pe poporul lui Dumnezeu, punandu-i inainte nedesavarsirile de caracter. Daca aceia care suferisera indelung din cauza neascultarii puteau fi iarasi amagiti sa nesocoteasca poruncile lui Dumnezeu, urmau sa fie adusi din nou sub robia pacatului.
49:3 Pentru ca Israel fusese ales sa pastreze cunostinta de Dumnezeu pe pamant, el fusese mereu obiectul deosebit al urii lui Satana. El era hotarat sa-i distruga. Cat timp erau ascultatori, nu le putea face nici un rau; de aceea si-a adunat toata puterea si viclenia pentru a-i duce la pacat. Prinsi in cursa de ispitele lui, calcasera Legea lui Dumnezeu si fusesera lasati sa devina prada vrajmasilor lor.
49:4 Cu toate ca au fost robi in Babilon, Dumnezeu nu i-a parasit. El le-a trimis proorocii Sai
49:5 cu mustrari si avertizari si i-a trezit sa-si vada vinovatia. Cand s-au umilit inaintea lui Dumnezeu si s-au intors la El cu pocainta adevarata, El le-a trimis solii de incurajare, declarand ca-i va elibera din robie, ii va readuce sub ocrotirea Sa si-i va restatornici in tara lor. Iar cand aceasta lucrare de restatornicire incepuse, si o ramasita din Israel se reintorsese deja in ludea, Satana era hotarat sa impiedice aducerea la indeplinire a planului divin si in scopul acesta cauta sa incite popoarele pagane ca sa-i distruga cu totul.
49:6 Insa in aceasta criza Domnul Si-a intarit poporul "cu cuvinte bune si cu vorbe de mangaiere" (Zah.1,13). Printr-o ilustratie impresionanta a eforturilor lui Satana si a lucrarii Domnului Hristos, El le-a aratat puterea Mijlocitorului lor de a birui pe acuzatorul poporului Sau.
49:7 In vedenie proorocul vede "pe Iosua, marele preot", "imbracat cu haine murdare" (Zah. 3,1.3), stand inaintea Ingerului Domnului, solicitand mila lui Dumnezeu in favoarea poporului sau apasat. In timp ce el pledeaza pentru implinirea fagaduintelor lui Dumnezeu, Satana se ridica cu indrazneala sa i se impotriveasca. El arata catre faradelegile lui Israel ca motiv pentru care sa nu fie readus in favoarea lui Dumnezeu. Ii pretinde ca prada a lui, si cere sa-i fie dati in mainile lui.
49:8 Marele preot nu se poate apara pe sine si nici pe poporul sau de acuzatiile lui Satana. El nu pretinde ca Israel este nevinovat. In haine murdare simbolizand pacatele poporului, pe care le poarta ca reprezentant al lor, sta inaintea Ingerului, marturisind vinovatia lor, dar aratand
49:9 pocainta si umilinta lor si increzandu-se in mila unui Rascumparator iertator de pacate. In credinta, el cere implinirea fagaduintelor lui Dumnezeu.
49:10 Atunci Ingerul, care este Hristos Insusi, Mantuitorul pacatosilor, aduce la tacere pe acuzatorul poporului Sau zicand: "Domnul sa te mustre, Satano! Domnul sa te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un taciune scos din foc?" (Zah. 3,2). Timp indelungat, Israel trecuse prin cuptorul necazurilor. Datorita pacatelor, ei fusesera aproape mistuiti de focul aprins de Satana si de uneltele lui ', folosite pentru distrugerea lor, dar Dumnezeu Si-a intins acum mana, ca sa-i scoata.
49:11 Mijlocirea lui losua este primita si se da porunca: "Dezbracati-l de hainele murdare de pe el. Apoi, i-a zis lui losua: 'lata ca indepartez de la tine nelegiuirea, si te imbrac cu haine de sarbatoare". "l-au pus o mitra curata pe cap si l-au imbracat in haine" (vers. 4.5). Propriile sale pacate si acelea ale poporului sau au fost iertate. Israel a fost imbracat "cu haine de sarbatoare" neprihanirea lui Hristos atribuita. Mitra asezata pe capului losua era asemenea aceleia purtate de preoti si avea inscriptia "sfintenie Domnului" (Exod 28,36), insemnand ca, in ciuda faradelegilor lui de mai inainte, era acum destoinic sa slujeasca inaintea Domnului, in Sanctuarul Sau.
49:12 Ingerul i-a declarat lui losua: "Asa zice Domnul ostirilor: 'Daca vei umbla pe caile Mele si daca vei pazi poruncile Mele, vei judeca si casa Mea si vei priveghea asupra curtilor Mele si te voi lasa sa intri
49:13 impreuna cu cei ce sunt aici" (Zah. 3, 7). Daca avea sa asculte, el urma sa fie onorat ca judecator sau conducator al templului si al tuturor slujbelor lui, avea sa umble printre ingerii insotitori, chiar in viata aceasta, iar la sfarsit, urma sa se uneasca si cu multimea proslavita in jurul tronului lui Dumnezeu.
49:14 "Asculta dar, losua, mare preot, tu si tovarasii tai de slujba, care stau inaintea ta caci acestia sunt niste oameni care vor sluji ca semne; lata, voi aduce pe Robul Meu, Odrasla" (Zah. 3,8). In Odrasla, lzbavitorul care avea sa vina, sta nadejdea lui Israel. Prin credinta in Mantuitorul care avea sa vina, au primit iertare losua si poporul sau. Prin credinta in Hristos, fusesera ei readusi in favoarea lui Dumnezeu. In virtutea meritelor Sale, daca aveau sa umble in caile Lui si sa pazeasca randuielile Lui, urmau sa fie "niste oameni care vor sluji ca semne", onorati ca alesi ai cerului printre popoarele pamantului. Asa cum Satana a acuzat pe losua si pe poporul lui tot astfel, in toate veacurile, el ii invinuieste pe cei care cauta mila si ocrotirea lui Dumnezeu. 'El este "parasul fratilor nostri... care zi si noapte ii para inaintea Dumnezeului nostru" (Apoc. 12,10). Lupta se repeta pentru orice suflet care este rascumparat de sub puterea celui rau si al carui nume este scris in cartea vietii Mielului. Niciodata nu este cineva primit in familia lui Dumnezeu, fara sa trezeasca impotrivirea hotarata a vrajmasului. Dar Acela care a fost atunci nadejdea lui Israel, apararea lui, indreptatirea si rascumpararea lui, este si astazi nadejdea bisericii.
49:15 Acuzatiile lui Satana impotriva acelora care-L cauta pe Domnul nu sunt izvorate din ura fata de pacatele lor. El se bucura de caracterele lor defectuoase, caci stie ca numai prin neascultarea lor de Legea lui Dumnezeu, poate castiga putere asupra lor.
49:16 Invinuirile lui se ridica numai datorita vrajmasiei lui impotriva lui Hristos. Prin Planul de mantuire, Isus zdrobeste stapanirea lui Satana asupra familiei omenesti si rascumpara sufletele de sub puterea lui. Toata ura si rautatea arhirebelului sunt o starnire cand vede dovezile suprematiei lui Hristos si cu o putere si viclenie diabolica lucreaza sa smulga din mana Lui pe fiii oamenilor, care au primit mantuirea. El ii conduce pe oameni la necredinta, facandu-i sa piarda increderea in Dumnezeu si sa se desparta de dragostea Sa, ii ispiteste sa calce Legea si apoi ii pretinde ca robi, contestand dreptul lui Hristos de a-i izbavi de sub puterea lui. Satana stie ca aceia care cer de la Dumnezeu iertare si har vor primi. De aceea, le pune pacatele inainte ca sa-i descurajeze. El cauta mereu ocazii sa se planga impotriva acelora care incearca sa asculte de Dumnezeu. Chiar slujirea lor cea mai buna si cea mai vrednica de primit cauta sa o faca sa para corupta. Prin nenumarate planuri foarte subtile si nemiloase, se straduieste sa obtina condamnarea lor.
49:17 In propria sa putere, omul nu poate face fata acuzatiilor vrajmasului. El sta inaintea lui Dumnezeu in haine manjite de pacat, marturisindu-si vinovatia. Dar Isus, Aparatorul nostru, prezinta o rugaciune eficienta in favoarea tuturor acelora care, prin credinta si pocainta, si-au predat Domnului viata spre a fi pazita. El le sustine cauza si, prin argumentele puternice ale Calvarului, il biruieste pe invinuitorul lor. Ascultarea Sa desavarsita de Legea lui Dumnezeu l-a dat toata puterea in cer si pe pamant, si El cere de la Tatal Sau mila si impacare pentru omul vinovat. El spune invinuitorului poporului Sau:
49:18 "Domnul sa te mustre, Satano! Acestia sunt rascumparatii sangelui Meu, taciuni scosi din foc". Iar acelora care se incred in El cu credinta, le da asigurarea: "lata ca indepartez de la tine nelegiuirea si te imbrac cu haine de sarbatoare" (Zah. 3,4).
49:19 Toti aceia care imbraca haina neprihanirii lui Hristos vor sta inaintea lui ca alesi, sinceri si credinciosi. Satana nu are putere sa-i smulga din mana Mantuitorului. Hristos nu va ingadui sa treaca sub puterea vrajmasului nici un suflet care, in pocainta si credinta, a cerut ocrotirea Sa. Cuvantul Sau da asigurarea: "Afara numai daca vor cauta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face cu Mine pace" (Is. 27,5). Fagaduinta data lui losua este data tuturor: "Daca vei pazi poruncile Mele... te voi lasa sa intri impreuna cu cei ce sunt aici" (Zah: 3, 7). Ingerii lui Dumnezeu vor merge alaturi de ei, chiar in aceasta lume, si ei vor sta in cele din urma printre ingerii care vor inconjura tronul lui Dumnezeu.
49:20 Vedenia lui Zaharia cu privire la losua si Inger se aplica cu o forta deosebita experientei poporului lui Dumnezeu in scenele finale ale marii zile de ispasire. Biserica ramasitei va fi adusa atunci intr-o mare incercare si amaraciune. Aceia care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus vor simti mania balaurului si a ostirilor lui. Satana considera oamenii ca fiind toti supusii lui; el a castigat stapanire peste multi pretinsi crestini. Dar iata o mica grupa, care se impotriveste suprematiei lui. Daca ar putea-o sterge de pe fata pamantului, biruinta lui ar fi totala. Dupa cum
49:21 el a influentat popoarele pagane sa-l distruga pe Israel, tot astfel, in viitorul apropiat, va incita puterile nelegiuite ale pamantului sa distruga pe poporul lui Dumnezeu. Se va cere oamenilor sa se dea ascultare edictelor omenesti prin calcarea Legii divine. Aceia care raman credinciosi lui Dumnezeu vor fi amenintati, denuntati si proscrisi. V or fi "tradati pana si de parinti, frati, rude, si prieteni", chiar pana la moarte (Luca 21,16). Singura lor nadejde este in mila lui Dumnezeu, iar singura lor aparare va fi rugaciunea. Asa cum losua a staruit inaintea Ingerului, tot astfel biserica ramasitei, cu zdrobire de inima si credinta neabatuta, va starui pentru iertare si eliberare prin Isus, Aparatorul lor. Ei sunt pe deplin constienti de pacatosenia vietii lor,isi vad slabiciunile si nevrednicia si sunt pe punctul disperarii.
49:22 lspititorul sta alaturi sa-i invinuiasca, asa cum a stat alaturi sa i se impotriveasca lui losua. El arata catre vesmintele lor murdare si caracterele lor defectuoase. El prezinta slabiciunile si nebunia lor, pacatele de nerecunostinta, de neasemanare a lor cu Hristos, prin care L-au dezonorat pe Rascumparatorul lor. El face eforturi sa-i ingrozeasca la gandul ca situatia lor este deznadajduita, ca pata necuratiei lor nu va fi niciodata spalata. El spera ca, in acest fel, sa le distruga credinta, asa incat sa se supuna ispitelor lui si sa paraseasca ascultarea de Dumnezeu.
49:23 Satana are o cunoastere exacta a pacatelor cu care el a ispitit pe poporul lui Dumnezeu sa le savarsea ca si isi indreapta acuzatiile impotriva lor spunand ca, prin pacate, au pierdut ocrotirea divina si pretinzand ca are dreptul sa-i distruga. El ii declara vrednici sa fie scosi, asemenea lui, de sub ocrotirea lui Dumnezeu.
49:24 "Sunt acestia, zice el, poporul care sa-mi ia locul in cer si locul ingerilor care s-au suit cu mine? Ei marturisesc ca asculta de Legea lui Dumnezeu; dar nu au tinut principiile ei. N-au fost ei iubitori de sine mai mult decat iubitori de Dumnezeu? Nu si-au pus interesele proprii mai presus de slujirea Sa? N-au iubit ei lucrurile din lume? Priviti la pacatele care au caracterizat viata lor. Iata egoismul lor, rautatea lor, ura lor unul fata de altul. Ma va izgoni Dumnezeu pe mine si ingerii mei din prezenta Sa si sa-i rasplateasca pe aceia care au fost vinovati de aceleasi pacate? Tu nu poti face aceasta in dreptate, Doamne. Dreptatea cere ca sa se pronunte hotararea impotriva lor".
49:25 Desi urmasii lui Hristos au pacatuit, ei nu s-au predat sa fie stapaniti de uneltele satanice. Ei s-au pocait de pacate si au cautat pe Domnul in umilinta si in pocainta iar Aparatorul divin mijloceste in favoarea lor. Acela care a fost insultat cel mai mult de nerecunostinta lor, care le cunoaste pacatul dar si pocainta, declara: "Domnul sa te mustre, Satano! Eu Mi-am dat viata pentru aceste suflete. Sunt sapate pe palmele Mele. Ei pot avea nedesavarsiri de caracter, poate au gresit in straduintele lor, dar s-au pocait, iar Eu i-am iertat si i-am primit". Asalturile lui Satana sunt puternice si amagirile lui sunt subtile, dar ochiul Domnului este peste poporul Sau. Necazul lor este mare, flacarile cuptorului par sa-i mistuie, dar Isus ii va scoate ca aur curatit prin foc. Firea lor pamanteasca va fi indepartata, pentru ca prin ei chipul lui Hristos sa fie descoperit in mod desavarsit.
49:26 Uneori, se pare ca Domnul a uitat primejdiile bisericii Sale si insultele aduse de vrajmasi. Dar Dumnezeu nu a uitat. Nimic in lume nu este atat de scump inimii Sale ca biserica Sa. Nu este voia Lui ca procedeele omenesti sa-i denatureze marturia. El nu lasa poporul Sau sa fie biruit de ispitele lui Satana. El ii va pedepsi pe aceia care Il reprezinta gresit, dar va fi indurator cu toti aceia care se pocaiesc sincer. Tuturor acelora care Il cheama pentru putere, in vederea dezvoltarii caracterului crestin, El le va da ajutorul de care au nevoie.
49:27 La vremea sfarsitului, poporul lui Dumnezeu va suspina si va geme din cauza nelegiuirilor care se fac in tara. Cu lacrimi ei ii vor avertiza pe nelegiuiti de primejdia de a calca in picioare Legea divina si cu o durere de nespus se vor umili inaintea Domnului, in pocainta. Nelegiuitii isi vor bate joc de amaraciunea lor si vor lua in ras apelurile lor solemne. Dar groaza si umilinta poporului lui Dumnezeu sunt o dovada de netagaduit ca recastiga puterea si nobletea caracterului pierdut, ca urmare a pacatului. Datorita faptului ca se apropie mai mult de Hristos, ca ochii le sunt atintiti asupra curatiei Lui desavarsite, ei inteleg atat de lamurit pacatosenia nespus de grozava a pacatului. Blandetea si umilinta sunt conditiile reusitei si biruintei. O cununa de slava ii asteapta pe aceia care se pleaca la piciorul crucii.
49:28 Credinciosii lui Dumnezeu care se roaga sunt ca si cum ar fi ascunsi in El. Ei nu stiu cat de sigur sunt ocrotiti. Indemnati de Satana, conducatorii lumii cauta sa-i nimiceasca dar daca ochii copiilor lui Dumnezeu ar putea fi deschisi, asa cum au fost deschisi ochii slujitorului lui Elisei,
49:29 la Dotan, ar vedea ingerii lui Dumnezeu tabarati in jurul lor, tinand in frau ostile intunericului.
49:30 In timp ce poporul lui Dumnezeu isi amaraste sufletul inaintea Lui, rugandu-se pentru curatia inimii, se da porunca: "indepartati vesmintele murdare" si sunt rostite cuvintele de incurajare:"lata ca indepartez de la tine nelegiuirea si te imbrac in haine de sarbatoare" (Zah. 3,4). Haina fara pata a neprihanirii lui Hristos este asezata asupra copiilor credinciosi ai lui Dumnezeu, incercati si ispititi. Ramasita dis?pretuita este imbracata in vesminte slavite, care nu vor fi manjite niciodata de stricaciunile din lume. Numele lor sunt pastrate in cartea vietii Mielului si inregistrate impreuna cu credinciosii tuturor veacurilor. Ei s-au impotrivit uneltirilor amagitorului, n-au parasit credinciosia lor din cauza racnetelor balaurului. Acum sunt aparati pentru vesnicie de uneltirile ispititorului. Pacatele lor sunt trecute asupra autorului pacatului. O mitra curata este pusa pe fruntile lor.
49:31 In timp ce Satana isi sustine acuzatiile, ingeri sfinti nevazuti, merg incoace si incolo, punand sigiliul viului Dumnezeu asupra celor credinciosi. Acestia sunt cei care stau pe muntele Sionului impreuna cu Mielul avand scris pe fruntile lor Numele Tatalui. Ei canta o cantare noua inaintea tronului, cantare pe care nimeni nu o poate invata afara de cei o suta patruzeci si patru de mii, care au fost rascumparati de pe pamant: "Ei urmeaza pe Miel oriunde merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintai rod pentru Dumnezeu si pentru Miel. Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu (Apoc. 14,4.5).
49:32 Acum se ajunge la implinirea deplina a cuvintelor Ingerului: "Asculta dar, losua,mare preot, tu si tovarasii tai de slujba, care stau inaintea ta caci acestia sunt niste oameni care vor sluji ca semne. Iata, voi aduce pe Robul Meu, Odrasla. (Zah. 3,8). Hristos Se descopera ca Rascumparator si Eliberator al poporului Sau. Acum ramasita este, fara indoiala, "oameni care vor sluji ca semne", cand lacrimile si umilinta peregrinarii lor fac loc bucuriei si cinstei in prezenta lui Dumnezeu si a Mielului. "In vremea aceea, odrasla Domnului va fi plina de maretie si slava, si rodul tarii va fi plin de stralucire si frumusete pentru cei mantuiti ai lui Israel. Si cel ramas in Sion, cel lasat in Ierusalim, se va numi 'sfant', oricine va fi scris printre cei vii, la Ierusalim" (Isaia 4,2.3).