26:1 Cap. 24 - Poporul piere din lipsa de cunostinta
26:2 Favoarea lui Dumnezeu fata de Israel fusese totdeauna conditionata de ascultarea lor. La poalele muntelui Sinai, ei intrasera in legamant cu El, ca sa fie comoara Lui deosebita "din toate popoarele". Ei fagaduisera in mod solemn sa urmeze calea ascultarii, " Vom face tot ce a zis Domnul", au zis ei (Exod 19,S.8); Si cand, la cateva zile dupa aceea, Legea lui Dumnezeu a fost rostita pe Sinai si prin Moise le-au fost transmise indrumari suplimentare sub forma de regulamente si judecati, izraelitii au fagaduit iarasi intr-un glas: " Vom face tot ce a zis Domnul". La ratificarea legamantului, poporul s-a unit din nou si a zis: " Vom face si vom asculta tot ce a zis Domnul" (Exod 24,3. 7). Dumnezeu il alesese pe Israel ca popor al Sau si ei Il alesesera ca Imparat al lor.
26:3 Aproape de incheierea calatoriei prin pustie, au fost repetate conditiile legamantului, la Baal-Peor, chiar la
26:4 hotarele tarii fagaduite, unde multi au cazut prada unei ispite viclene. Cei care au ramas credinciosi si-au reinnoit votul de devotament. Prin Moise, au fost avertizati impotriva ispitelor care aveau sa-i asalteze in viitor si au fost indrumati staruitor sa ramana departe de natiunile vecine si sa se inchine numai lui Dumnezeu.
26:5 "Acum, Israele", il indrumase Moise pe Israel, "asculta legile si poruncile pe care va invat sa le paziti. Impliniti-le, pentru ca sa traiti si sa intrati in stapanirea tarii pe care v-o da Domnul, Dumnezeul parintilor vostri. Sa nu adaugati nimic la cele ce va poruncesc eu, si sa nu scadeti nimic din ele; ci sa paziti poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, asa cum vi le dau eu... Sa paziti si sa le impliniti; caci aceasta va fi intelepciunea si priceperea voastra inaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi si vor zice: ' Acest neam mare este un popor cu totul intelept si priceput." (Deut. 4,1-6)
26:6 Izraelitii fusesera in mod deosebit indemnati sa nu piarda din vedere poruncile lui Dumnezeu, in ascultarea carora aveau sa gaseasca putere si binecuvantare. "Ia seama asupra ta, si vegheaza cu luare aminte asupra sufletului tau", fusese cuvantul Domnului catre ei prin Moise "ca nu cumva sa uiti lucrurile pe care ti le-au vazut ochii, si sa-ti iasa din inima; fa-le cunoscut copiilor tai si copiilor copiilor tai" (vers. 9). Scenele care inspirasera teama la darea Legii pe Sinai nu aveau sa fie niciodata uitate. Clare si hotarate erau avertizarile care fusesera date lui Israel impotriva obiceiurilor idolatre,
26:7 care predominau intre popoarele vecine. " Vegheati cu luare aminte asupra sufletelor voastre", era sfatul dat, "ca nu cumva sa va stricati si sa va faceti un chip cioplit, sau o infatisare a vreunui idol... ca nu cumva, ridicandu-ti ochii spre cer, si vazand soarele, luna si stelele, toata ostirea cerurilor, sa fii tarat sa te inchini inaintea lor si sa le slujesti: caci aceste lucruri, Domnul, Dumnezeul tau, le-a facut si le-a impartit, ca sa slujeasca tuturor popoarelor, sub cerul intreg " Vegheati asupra voastra, ca sa nu dati uitarii legamantul pe care l-a incheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, si sa nu faceti vreun chip cioplit, nici vreo infatisare oarecare, pe care te-a oprit Domnul, Dumnezeul tau, sa o faci" (vers. 15.16.19.23).
26:8 Moise a aratat relele care vor urma daca se vor indeparta de randuielile lui Iehova. Chemand cerul si pamantul ca martori, el a spus ca, daca, dupa ce vor fi locuit multa vreme in tara fagaduita, poporul va introduce forme corupte de inchinare, se va pleca inaintea chipurilor cioplite si va refuza sa se intoarca la inchinarea inaintea adevaratului Dumnezeu, mania Domnului va izbucni si vor fi dusi robi si imprastiati printre pagani. " Veti pieri de o moarte repede din tara pe care o veti lua in stapanire dincolo de Iordan", i-a avertizat el, "si nu veti avea multe zile in ea, caci veti fi nimiciti de tot. Domnul va va imprastia printre popoare, si nu veti ramane decat un mic numar in mijlocul neamurilor unde va duce Domnul. Si acolo veti sluji unor dumnezei, care sunt o lucrare facuta de maini omenesti, de lemn si de piatra, care nu pot nici sa vada, nici sa auda, nici sa manance, nici sa miroasa" (vers. 26-28).
26:9 Aceasta proorocie, implinita in parte in timpul judecatorilor, si-a gasit o implinire completa si literala in robia lui Israel in Asiria si a lui Iuda in Babilon.
26:10 Apostazia lui Israel se dezvoltase treptat. Din generatie in generatie, Satana facuse repetate incercari sa determine poporul ales sa uite "poruncile, legile si randuielile", pe care ei fagaduisera sa le pazeasca pe vecie (Deut. 6,1). El stia ca daca il va putea determina pe Israel sa-L uite pe Dumnezeu, sa mearga dupa alti dumnezei si sa le slujeasca, sa li se inchine, poporul va pieri cu siguranta (Deut. 8, 19).
26:11 Vrajmasul bisericii lui Dumnezeu pe pamant nu luase pe deplin in consideratie caracterul plin de mila al Aceluia care "nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat", dar a carui slava este sa fie "plina de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care Isi tine dragostea pana la mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul" (Exod 34,6. 7). In ciuda straduintelor lui Satana de a zadarnici planul lui Dumnezeu pentru Israel, chiar in orele cele mai intunecate ale istoriei lui, cand se parea ca fortele raului erau gata sa castige biruinta, Domnul S-a descoperit pe Sine in mod indurator. El a asezat inaintea lui Israel lucrurile care erau spre binele natiunii. "Chiar daca-i scriu toate poruncile Legii Mele", declara El prin Osea, "totusi ele sunt privite ca ceva strain". "Si totusi: Eu am invatat pe Efraim sa mearga, si l-am ridicat in brate; dar nu au vazut ca Eu ii vindecam" (Osea 8,12; 11,3). Domnul ii tratase cu dragoste, indrumandu-i prin proorocii Sai, dand "invatatura dupa invatatura, porunca dupa porunca".
26:12 Daca Israel ar fi luat aminte la soliile proorocilor, ar fi fost crutat de umilirea care a urmat. Din cauza ca au persistat in indepartarea de Legea Sa, Dumnezeu a fost silit sa-l lase sa mearga in robie. "Poporul Meu piere din lipsa de cunostinta", era solia Sa catre ei, prin Osea. "Fiindca ai lepadat cunostinta, si Eu te voi lepada... fiindca ai lepadat Legea Dumnezeului tau" (Osea 4,6).
26:13 In toate veacurile, calcarea Legii lui Dumnezeu a fost urmata de aceleasi consecinte. In zilele lui Noe, cand orice principiu de vietuire corecta era calcat, iar nelegiuirea devenise atat de profunda si raspandita, incat Dumnezeu n-a mai putut suporta, s-a rostit hotararea: "Am sa sterg de pe fata pamantului pe omul pe care l-am facut" (Gen. 6, 7). In zilele lui Avraam, oamenii din Sodoma au sfidat fatis pe Dumnezeu si Legea Sa si au trait in aceeasi nelegiuire, aceeasi coruptie, aceeasi ingaduinta fara frau, care caracterizase lumea antediluviana. Locuitorii Sodomei au trecut hotarele rabdarii divine si impotriva lor s-a aprins focul razbunarii lui Dumnezeu.
26:14 Timpul dinaintea robiei celor zece semintii ale lui Israel a fost caracterizat de aceeasi neascultare si de o nelegiuire asemanatoare. Legea lui Dumnezeu era socotita ca fiind lipsita de valoare si acest lucru a deschis portile nelegiuirii spre Israel. "Domnul are o judecata cu locuitorii tarii", spunea Osea, "pentru ca nu este adevar, nu este indurare, nu este cunostinta de Dumnezeu in tara. Fiecare jura stramb si minte, ucide, fura si preacurveste; napastuieste si face omoruri dupa omoruri" (Osea 4, 1.2).
26:15 Prorociile cu privite la judecata, date de Amos si Osea, au fost insotite de preziceri cu privire la slava viitoare. Celor zece semintii, multa vreme razvratite si nepocaite, nu le-a fost data nici o fagaduinta cu privire la restaurarea completa a puterii lor de odinioara in Palestina. Pana la sfarsitul timpului, ei aveau sa fie "risipiti printre popoare". Dar prin Osea a fost data o prorocie care le-a pus inainte privilegiul de a avea o parte in restaurarea finala, care avea sa fie realizata pentru poporul lui Dumnezeu la incheierea istoriei pamantului, cand Hristos Se va arata ca Imparat al imparatilor si Domn al domnilor. "Multa vreme", a declarat prorocul .. cele zece semintii aveau sa fie "fara imparat, fara capetenie si fara jertfa, fara chip de idol, fara efod si fara terafimi". "Dupa aceea", a continuat prorocul, "copiii lui Israel se vor intoarce, si vor cauta pe Domnul, Dumnezeul lor, si pe imparatul lor, David; si vor tresari le vederea Domnului si a bunatatii Lui in vremurile de pe urma" (Osea 3,4.5).
26:16 Intr-un limbaj simbolic, Osea a pus inaintea celor zece semintii planul lui Dumnezeu de a restatornici pentru fiecare suflet pocait care se va uni cu biserica Sa de pe pamant, binecuvantarile oferite lui Israel in zilele credinciosiei lor fata de El in tara fagaduintei. Referindu-se la Israel ca la unul caruia dorea sa-i arate mila, Domnul a zis: "O voi ademeni si o voi duce in pustie, si-i voi vorbi pe placul inimii ei. Acolo, ii voi da iarasi viile, si valea Acor i-o voi preface intr-o usa de nadejde, si acolo, va canta ca in vremea tineretii ei, si ca in ziua cand s-a suit din tara Egiptului. In ziua aceea, zice Domnul, Imi vei zice:
26:17 'Barbatul meu!' si nu-mi vei mai zice 'Stapanul meu!' Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca sa nu mai fie pomeniti pe nume" (Osea 2,14-17).
26:18 In ultimele zile ale istoriei acestui pamant, legamantul lui Dumnezeu cu poporul care pazeste poruncile Sale va fi reinnoit. "In ziua aceea, voi incheia pentru ei un legamant cu fiarele campului, cu pasarile cerului si cu taratoarele pamantului, voi sfarama din tara arcul, sabia si orice unealta de razboi, si-i voi face sa locuiasca in liniste. Te voi logodi cu Mine prin credinciosie, si vei cunoaste pe Domnul!
26:19 In ziua aceea, voi asculta, zice Domnul, voi asculta cerurile si ele vor asculta pamantul; pamantul va asculta graul, mustul si untdelemnul, si acestea vor asculta pe Izreel. Imi voi sadi pe Lo-Ruhama in tara, si-i voi da indurare; voi zice lui Lo-Ami: 'Tu esti poporul Meu!' Si el va raspunde: 'Dumnezeul meu" (Osea 2,18-23).
26:20 "In ziua aceea, ramasita lui Israel si cei scapati din casa lui Iacov ... se vor sprijini cu incredere pe Domnul, Sfantul lui Israel " (Isaia 10,20). Din orice "neam, semintie, limba si popor" vor fi unii care vor raspunde cu bucurie soliei: " Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a venit ceasul
26:21 judecatii Lui". Ei se vor intoarce de la orice idol, care-i leaga de pamant, si se vor inchina "Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor". Ei se vor elibera din orice incurcatura si vor sta inaintea lumii ca monumente ale harului lui Dumnezeu. Ascultatori de cerintele divine, ei vor fi recunoscuti de ingeri si de oameni ca unii care au pazit "poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus" (Apoc. 14,6.7.12). "lata vin zile, zice Domnul, cand plugarul va ajunge pe secerator, si cel ce calca strugurii pe cel ce imprastie samanta, cand mustul va picura din munti si va curge de pe toate dealurile. Voi aduce inapoi pe prinsii de razboi ai poporului meu Israel; ei vor zidi iarasi cetatile pustiite si le vor locui, vor sadi vii si le vor bea vinul, vor face gradini si le vor manca roadele. Ii vor sadi in tara lor, si nu vor mai fi smulsi din tara pe care le-am dat-o, zice Domnul, Dumnezeul tau!" (Amos 9,13-15).
26:22 Partea a III - a
26:23 UN PROPOVADUITOR AL NEPRIHANIRII
26:24 "Se poate lua prada celui puternic? Si poate sa "scape cel prins din prinsoare? Da, zice Domnul, prada celui puternic ii va fi luata, si cel prins de asupritor va scapa; caci Eu voi lupta impotriva vrajmasilor tai si-i voi scapa pe fiii tai ".
26:25 " Vor da inapoi, vor fi acoperiti de rusine cei ce se incred in idoli ciopliti si zic idolilor turnati: 'Voi sunteti dumnezeii nostri!" (Isaia 49,24.25; 42,17).