68:1 Cap. 66 - Demnitatea muncii
68:2 Scopul lui Dumnezeu a fost acela ca, prin truda, sa atenueze raul adus in lume de neascultarea omului. Prin truda, ispitele lui Satana pot fi facute ineficiente si cursul raului oprit. Si, desi insotita de neliniste, ingrijorare si durere, munca este totusi o sursa de fericire si dezvoltare si o paza impotriva ispitei. Disciplina ei pune un obstacol in calea ingaduintei de sine si promoveaza harnicia, puritatea si fermitatea. Astfel, ea devine o parte a maretului plan al lui Dumnezeu de recuperare a noastra din pacat.
68:3 Munca fizica, contra jocurilor
68:4 Sentimentul general este acela ca munca fizica este degradanta; totusi multi o practica la fel de mult cand aleg sa joace cricket, baseball sau intra in competitii pe ringul de box, fara sa considere aceasta ca fiind ceva degradant. Satana este incantat cand ii vede pe oameni folosindu-si puterile mintale si fizice in ceva ce nu slujeste educatiei, ce nu este folositor, care nu-i ajuta sa fie o binecuvantare pentru cei care au nevoie de ajutorul lor. In timp ce tinerii devin experti in jocuri care nu au nici o valoare reala pentru ei sau pentru altii, Satana joaca jocul vietii pentru sufletele lor, deposedandu-i de talentele pe care Dumnezeu li le-a incredintat si inlocuindu-le cu atributele lui rele. Efortul lui este sa-i conduca pe oameni la a-L ignora pe Dumnezeu. El cauta sa absoarba si sa acapareze mintea lor atat de complet, incat Dumnezeu sa nu-Si gaseasca nici un loc in gandurile lor.
68:5 El nu doreste ca oamenii sa aiba cunostinta de Creatorul lor si este foarte multumit daca reuseste sa-i antreneze in jocuri si reprezentari teatrale, pentru ca acestea vor produce o asa confuzie in simturile tinerilor, incat Dumnezeu si cerul sa fie uitati.
68:6 Una dintre cele mai sigure protectii impotriva raului o reprezinta ocupatiile folositoare, in timp ce lenea este una dintre cele mai mari curse; pentru ca viciul, crima si mizeria ii urmeaza. Cei care au intotdeauna ceva de facut, care merg voiosi sa-si indeplineasca indatoririle zilnice, sunt membrii folositori ai societatii. In indeplinirea cu credinciosie a diferitelor datorii care le revin, ei fac din viata lor o binecuvantare pentru ei insisi si pentru altii. Munca sarguincioasa ii pazeste de multe din capcanele celui care gaseste ceva rau de facut pentru mainile lenese.
68:7 Un lac statut va deveni in curand respingator, dar o apa curgatoare imprastie sanatate si bucurie peste campie. Unul este simbolul leneviei, celalalt al harniciei...
68:8 Exemplul lui Hristos
68:9 Cararea trudei harazite locuitorilor pamantului poate fi grea si obositoare, dar este onorata de urmele pasilor Mantuitorului, iar cel ce umbla pe acest drum sacru este in siguranta. Prin invataturi si exemplu personal, Hristos a innobilat munca folositoare. Din primii ani ai tineretii Sale, a trait o viata plina de truda. O mare parte a vietii sale pamantesti a fost petrecuta in atelierul de tamplarie din Nazaret, unde a muncit cu rabdare. In hainele unui muncitor obisnuit, Domnul vietii mergea pe strazile micutului oras in care locuia, ducandu-se si intorcandu-se de la
68:10 truda Sa umila; si ingeri pazitori L-au insotit asa cum pasea, umar la umar cu tarani si muncitori, nerecunoscut si neonorat...
68:11 Munca facuta cu chibzuinta este un tonic sanatos pentru rasa umana. Il face puternic pe cel slab, bogat pe cel sarac, fericit pe cel intristat. Satana sta la panda gata sa-i distruga pe cei a caror inactivitate ii da ocazia sa-i abordeze sub o deghizare atractiva. El nu are niciodata un succes mai mare ca atunci cand vine la om in orele sale de trandavie.
68:12 Lectia harniciei voioase
68:13 Printre relele rezultate din bogatie, una dintre cele mai mari este ideea aflata la moda ca munca este degradanta. Profetul Ezechiel declara: "Iata care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era ingamfata, traia in belsug si intr-o liniste nepasatoare, ea si fiicele ei, si nu sprijinea mana celui nenorocit si celui lipsit." Ezechiel 16,49. Ne sunt prezentate aici rezultatele triste ale leneviei, care slabesc mintea, micsoreaza valoarea sufletului si pervertesc intelegerea, transformand intr-o capcana ceea ce ne-a fost dat ca binecuvantare. Barbatul sau femeia care muncesc sunt cei care vad ceva maret si bun in viata si cei care sunt dispusi sa-si poarte responsabilitatile cu credinta si speranta.
68:14 Lectia esentiala a harniciei, plina de multumire in datoriile esentiale ale vietii, trebuie sa fie invatata de multi urmasi ai lui Hristos. Se cere mai mult har, o disciplinare mai severa a caracterului, pentru a lucra pentru Dumnezeu in postura de mecanic, negustor, avocat sau fermier, adoptand preceptele crestine in cele mai elementare indatoriri ale vietii, decat atunci cand lucrezi ca
68:15 misionar acreditat intr-un camp deschis. Este nevoie de tarie spirituala pentru a aduce religia in atelierul sau biroul de afaceri, sfintind amanuntele vietii de fiecare zi si incheind fiecare tranzactie in acord cu standardul Cuvantului lui Dumnezeu. Dar aceasta este ceea ce Domnul cere de la noi.
68:16 Apostolul Pavel privea trandavia ca pe un pacat. El a invatat mestesugul confectionarii de corturi pana in cele mai mici amanunte si, in timpul lucrarii misionare, adesea a lucrat pentru a se sustine pe sine si pe altii. Pavel nu privea timpul petrecut astfel ca fiind irosit. In timp ce lucra, apostolul avea acces la o clasa de oameni la care n-ar fi putut ajunge altfel. El le-a aratat tovarasilor sai ca indemanarea in lucrul manual este un dar de la Dumnezeu. El i-a invatat ca si in truda de zi cu zi Dumnezeu trebuie sa fie onorat. Mainile sale trudite nu au diminuat deloc forta apelurilor sale ca misionar crestin.
68:17 Dumnezeu prevede ca toti sa fie lucratori. Un animal de povara truditor este mai potrivit scopului pentru care a fost creat decat un om lenes. Dumnezeu este un lucrator neobosit. Ingerii sunt lucratori, ei sunt reprezentanti ai lui Dumnezeu pentru copiii oamenilor. Cei care privesc inainte imaginandu-si un cer al inactivitatii vor fi dezamagiti, pentru ca in organizarea de acolo nu este nici un loc pentru rasplatirea lenii. Dar celor obositi si impovarati le este promisa odihna. Slujitorul credincios va fi cel ce va fi bine primit de la lucrul sau in bucuria lui Dumnezeu. El isi va lasa armura cu bucurie si va uita zgomotul bataliei, in odihna glorioasa, pregatita pentru cei ce vor birui prin crucea lui Hristos. - CT 274-280