23:1 Cap. 21 - Natura inselatoare a pacatului
23:2 Nimic nu este mai perfid ca fatarnicia pacatului. Domnul acestui pamant este cel care inseala, orbeste si conduce la distrugere. Satana nu vine cu mutimea lui de ispite doar o data. El deghizeaza aceste ispite, facandu-le sa semene cu binele. El amesteca cu amuzamentul si prostia unele mici imbunatatiri si sufletele inselate fac din aceasta o scuza, considerand ca un mare bine trebuie sa derive din acestea. Aceasta este numai inselaciune! Este arta diabolica a lui Satana. Sufletele ademenite fac un pas, iar apoi sunt pregatite pentru urmatorii pasi. Este mult mai placut sa urmezi inclinatiile propriei inimi decat sa stai in aparare si sa rezisti de la prima insinuare a dusmanului siret si astfel sa inchizi calea infiltrarii sale in inima.
23:3 O, cum se uita Satana sa-si vada prada cazand atat de repede si sa vada sufletele pasind pe calea pe care el le-a pregatit-o! El nu vrea ca ei sa se roage si sa-si indeplineasca indatoririle religioase, ci doreste ca, uitand de acestea, sa-i poata face mai utili in slujba sa. El isi adapteaza cursele sale inselatoare si sofisticate la experientele si profesiile lor si in acest fel isi avanseaza minunat cauza.
23:4 Cercetarea de sine
23:5 Se impune necesitatea unei cercetari de sine si a unei investigatii profunde in lumina Cuvantului lui Dumnezeu: sunt nevatamat sau sunt putred in inima mea? Sunt reinnoit prin Hristos sau firesc in inima mea,
23:6 avand schimbat doar exteriorul? Tine-te in frau in fata tribunalului lui Dumnezeu si vezi in lumina lui Dumnezeu daca exista in tine vreun pacat secret, vreo nedreptate, vreun idol pe care nu l-ai sacrificat. Roaga-te, da, roaga-te asa cum nu te-ai rugat niciodata inainte, ca sa nu poti fi amagit de inselaciunile lui Satana; ca sa nu poti fi invins de un spirit nepasator, increzut si neglijent, indeplinind indatoririle religioase doar pentru a-ti linisti constiinta...
23:7 Unul dintre pacatele care constituie unul din semnele ultimelor zile este ca cei care se numesc crestini sunt iubitori mai mult de placeri decat de Dumnezeu. Fiti cinstiti cu propriul vostru suflet. Cautati cu atentie. Cat de putini, dupa o examinare constiincioasa, pot privi spre cer si spune: "Eu nu sunt unul dintre cei astfel descrisi. Eu nu sunt un iubitor de placeri mai mult decat de Dumnezeu". Cat de putini pot spune: "Eu sunt mort fata de lume; viata pe care o traiesc acum este prin credinta in Fiul lui Dumnezeu. Viata mea este unita cu Hristos in Dumnezeu, si atunci cand El, care este viata mea, va aparea, atunci voi putea si eu sa stau langa El in glorie."
23:8 Dragostea si harul lui Dumnezeu! O, har pretios, mult mai valoros decat cel mai pur si fin aur! El ridica si innobileaza sufletul mai mult decat toate celelalte principii. El orienteaza inima si sentimentele spre cer. In timp ce oamenii din jurul nostru ar putea fi angajati in vanitati lumesti, in cautare de placeri si nimicuri, conversatia este in cer, unde Il cautam pe Mantuitorul; sufletul Il cauta pe Dumnezeu pentru iertare si pace, pentru indreptatire si adevarata sfintire. Conversatia cu Dumnezeu si contemplarea lucrurilor de dincolo transforma sufletul intr-o asemanare cu Hristos.- RH, 11 mai 1886