15:1 Cap. 13 - Ispita nu este o scuza pentru pacat
15:2 Nu exista nici un impuls al naturii noastre, nici o facultate a mintii noastre si nici o inclinatie a inimii care sa nu aiba in fiecare moment nevoie sa se afle sub controlul Spiritului lui Dumnezeu. Nu exista nici o binecuvantare pe care Dumnezeu o revarsa asupra omului, nici o incercare prin care trece acesta si care este permisa de El, pe care Satana sa nu poata si sa nu vrea sa o valorifice pentru a ispiti, hartui si distruge sufletul, daca ii dam cel mai mic prilej. De aceea, oricat de mareata este lumina spirituala, oricat se bucura de binecuvantare si favoare divina, el va trebui sa umble in umilinta inaintea lui Dumnezeu, mentinandu-se in credinta ca Dumnezeu va coordona fiecare gand si va controla orice impuls.
15:3 Toti cei care practica asemanarea cu Dumnezeu simt ca au sacra obligatie, de a-si pazi sufletul, de a-si exersa autocontrolul sub cele mai mari provocari. Povara plasata asupra lui Moise a fost foarte mare, putini oameni vor fi atat de aspru incercati cum a fost el, totusi aceasta justificare nu i-a fost permisa pentru a-si scuza pacatul. Dumnezeu a luat masuri suficiente pentru copiii Sai, iar daca se vor bizui pe puterea Lui, ei nu vor ramane niciodata la voia intamplarii. Nici cea mai puternica ispita nu poate scuza pacatul. Oricat de puternica ar fi presiunea exercitata asupra unui suflet, trebuie s-o suporte, pacatul este propria noastra alegere. Pamantul sau iadul nu au puterea sa forteze pe cineva sa faca raul. Satana ne ataca in punctele noastre slabe, dar nu trebuie sa ne lasam biruiti. Oricat de dur sau neasteptat ar fi asaltul, Dumnezeu ne procura ajutorul si prin puterea Lui vom putea birui. - PP 421