148:1 Cap. 146 - Semanarea semintelor salbatice
148:2 Putin timp petrecut in semanarea unor seminte salbatice, dragi tineri, va produce o recolta care va va amari toata viata; un ceas de necugetare si o cedare in fata ispitei va pot orienta intreaga viata in directia cea rea. Puteti avea numai o tinerete, faceti-o folositoare. O data ce ati trecut pragul, nu va mai puteti intoarce sa reparati greselile. Cel care refuza legatura cu Dumnezeu si se asaza in calea ispitei va cadea cu siguranta. Dumnezeu il incearca pe fiecare tanar. Multi si-au scuzat nepasarea si lipsa de respect din cauza exemplului rau pe care li l-au dat marturisitori ai credintei mai experimentati. Dar aceasta nu trebuie sa impiedice pe nici unul sa faca binele. La ziua socotelilor de pe urma, nu veti invoca astfel de scuze pe care le invocati acum. Veti fi condamnati pe drept, pentru ca ati cunoscut calea, dar n-ati ales sa mergeti pe ea.
148:3 Ispita
148:4 Satana, acel arhivrajmas, se preface intr-un inger de lumina si vine la tineri cu ispitele lui amagitoare, reusind sa-i castige, pas cu pas, si sa-i intoarca de pe calea datoriei. El este descris ca fiind un acuzator, un inselator, un mincinos, un chinuitor si un ucigas. "Cine pacatuieste este de la diavolul." Fiecare calcare de lege atrage condamnarea sufletului si provoaca neplacerea divina. Gandurile inimii sunt cunoscute
148:5 de Dumnezeu. Cand sunt nutrite ganduri necurate, nu este necesar ca ele sa fie exprimate prin cuvinte sau fapte pentru a comite pacatul, aducand astfel condamnarea asupra sufletului. Curatia lui este patata si ispititorul a triumfat.
148:6 Fiecare om este ispitit cand este atras de pofta lui insusi si momit. El s-a indepartat de calea virtutii si a binelui real, urmand propriile inclinatii. Daca tinerii sunt integri din punct de vedere moral, ispitele cele mai puternice pot fi prezentate in zadar. Actiunea lui Satana este sa te ispiteasca, dar a te preda este propria ta actiune. Nu sta in puterea intregii ostiri a lui Satana sa-l forteze pe cel ispitit sa pacatuiasca. Nu exista scuza pentru pacat.
148:7 In timp ce unii tineri isi irosesc puterile in desertaciune si nebunie, altii isi instruiesc mintea, adunand cunostinta, incingandu-se cu armura spre a se angaja in lupta vietii, hotarati s-o faca sa fie un succes. Dar ei nu pot avea succes in viata, oricat de sus ar incerca sa se catere, daca nu-si concentreaza afectiunile asupra lui Dumnezeu. Daca vor sa se intoarca la Domnul cu toata inima, respingand lingusirile celor care slabesc in cea mai mica masura tinta lor de a face binele, ei vor avea tarie si incredere in Dumnezeu.
148:8 Amuzamentele desarte nu aduc adevarata fericire
148:9 Cei care iubesc societatea isi satisfac frecvent aceasta caracteristica, pana ce devine o pasiune dominanta. A se imbraca, a vizita locuri de distractie, a rade si a discuta despre subiecte mai usoare decat desertaciunea - aceasta este tinta vietii lor. Ei nu pot suporta sa citeasca Biblia si sa-si atinteasca privirea spre lucrurile ceresti. Sunt nenorociti daca nu exista ceva
148:10 care sa-i excite. N-au in ei putere ca sa fie fericiti, ci fericirea lor depinde de societatea altor tineri, tot atat de necugetati si nepasatori ca si ei. Puterile, care ar trebui sa fie folosite pentru scopuri nobile, le predau nebuniei si risipei.
148:11 Tanarul care gaseste bucurie si fericire in citirea Cuvantului lui Dumnezeu si in oraite rugaciune este continuu reimprospatat prin energia care vine din fantana vietii. El va atinge o inaltime de desavarsire morala si o largime de cugetare pe care altii n-o pot concepe. Comunicarea cu Dumnezeu incurajeaza cugete curate, aspiratii nobile, intelegeri clare ale adevarului si tinte inalte de actiune. Cei care isi leaga in felul acesta sufletele de Dumnezeu sunt recunoscuti de El ca fii si fiice ale Sale. Ei ajung continuu din ce in ce mai sus, obtinand vederi mai clare despre Dumnezeu si vesnicie, pana cand Domnul va face canale de lumina si intelepciune pentru lume...
148:12 Cei care raman in Hristos vor fi fericiti, veseli si bucurosi in Dumnezeu. O blandete calma se va manifesta in glas, un respect pentru lucrurile spirituale si vesnice vor fi exprimate in actiune si muzica, o muzica vesela care va rasuna de pe buze, pentru ca ea adie de la tronul lui Dumnezeu. Aceasta este taina evlaviei, care nu-i usor de explicat, dar, cu toate acestea, este simtita si gustata. O inima incapatanata si razvratita poate inchide usa pentru toate placutele influente ale harului lui Dumnezeu si pentru toata bucuria in Duhul Sfant, dar caile intelepciunii sunt cai ale prieteniei si toate cararile ei sunt pace. Cu cat suntem mai strans legati de Hristos, cu atat mai mult vor arata cuvintele si faptele noastre puterea alinatoare si transformatoare a harului Sau. - T4 622-626