137:1 Cap. 135 - Dansul
137:2 Crestinul adevarat nu va intra in nici un loc de distractie si nu se va angaja in nici o activitate asupra careia nu se poate cere binecuvantarea lui Dumnezeu. El nu va fi de gasit la teatru, in sala de biliard sau de bowling. El nu se va uni cu cei ce danseaza si nu-si va permite nici o alta placere atragatoare, care L-ar alunga pe Hristos din minte.
137:3 Celor care pledeaza pentru astfel de distractii le vom raspunde ca nu le putem ingadui in Numele lui Isus din Nazaret. Binecuvantarea lui Dumnezeu nu va putea fi ceruta, invocata asupra timpului petrecut la teatru sau la dans. Nici un crestin nu si-ar dori sa se confrunte cu moartea intr-un astfel de loc. Nimeni nu si-ar dori sa fie gasit acolo la revenirea lui Hristos.
137:4 Cand va veni ceasul de pe urma si ne vom afla fata in fata cu inregistrarea vietii noastre, vom regreta faptul ca am participat la atat de putine petreceri de satisfacere a placerilor? Ca am fost partasi la prea putine momente de veselie nesabuita? Nu vom regreta mai degraba amarnic ca am irosit atat de multe ore pretioase in satisfacerea placerilor sinelui, ca am neglijat atatea ocazii care, folosite corespunzator, ne-ar fi asigurat comori vesnice?
137:5 Pentru cei care pretind ca practica religia, a devenit un obicei sa-si scuze orice ingaduinta periculoasa si vatamatoare careia inima ii este devotata. Familiarizandu-se cu pacatul, ei sunt orbiti de enormitatea acestuia. Multi dintre cei ce pretind ca sunt copii ai lui Dumnezeu ascund sub o aparenta inselatoare pacatele pe care Cuvantul Sau le condamna,
137:6 atribuind placerilor lor lumesti o haina a nevoilor bisericii.
137:7 Pe cararea desfraului
137:8 In multe familii religioase, dansul si jocul de carti sunt modalitati de pe trecere a timpului in saloane de distractie. Se recomanda ca acestea sa fie distractii linistite, de casa, de care tinerii sa se poata bucura in siguranta, sub ochiul parintilor lor. Dar astfel este cultivata dragostea pentru aceste placeri incitante si nu va dura mult pana cand ceea ce a fost considerat nepericulos acasa va fi privit la fel si in afara casei. Totusi, trebuie remarcat ca in urma acestor distractii nu se obtine nimic bun. Ele nu dau vigoare, trupului si nici nu relaxeaza mintea. Nu inradacineaza in suflet nici un sentiment pur sau sfant. Dimpotriva, ele distrug deplin foamea dupa o gandire serioasa si dupa intruniri religioase. Este adevarat ca este un contrast clar intre clasa selecta a petrecerilor de familie si salile degradante si promiscue in care se danseaza. Cu toate acestea, toate constituie pasi pe cararea desfraului.
137:9 Distractia de a dansa, asa cum s-a dezvoltat ea in prezent, este o scoala a depravarii, urmand un curs periculos pentru societate. Daca toti oamenii din marile orase care au fost ruinati de timpuriu de aceste mijloace de distractie ar putea fi adusi laolalta, cate istorii ale unor vieti distruse si ratate ar iesi la iveala. Cati dintre cei care acum sunt gata sa se scuze pentru aceste practici sunt umpluti de uimire, dar si de suferinta de rezultatul la care au ajuns! Cum pot consimti parintii crestini sa-si aseze copiii in calea ispitei, participand impreuna cu ei la
137:10 astfel de manifestari? Cum pot tinerii si tinerele sa-si vanda sufletul in schimbul acestor placeri care orbesc mintea? - RH, 28 februarie 1882
137:11 __________
137:12 Pericolul distractiilor
137:13 Iubirea de placeri este una dintre cele mai primejdioase, pentru ca este una dintre cele mai subtile dintre multele ispite care ii asalteaza pe copiii si tinerii din orase. Zilele de sarbatoare sunt numeroase; jocurile si cursele de cai atrag mii de oameni si vartejul freamatului si al placerii ii distrage de la indeplinirea datoriilor serioase ale vietii. Banii care ar fi trebuit folositi in scopuri mai bune - de multe ori putinii bani ai celor saraci - sunt irositi pentru distractii. - FE 422
137:14 __________
137:15 Calauziti de principii
137:16 Multi oameni se tem atat de mult sa nu provoace critici neprietenoase sau barfe malitioase, incat se incumeta sa nu urmeze principiile in actiunile lor. Ei nu indraznesc sa se identifice cu cei ce-L urmeaza pe deplin pe Hristos. Ei doresc sa se conformeze obiceiurilor lumesti si sa-si asigure aprobarea celor din lume. Hristos S-a dat pe Sine Insusi pentru noi "ca sa ne rascumpere din orice faradelege si sa-Si curateasca un norod care sa fie al Lui, plin de ravna pentru fapte bune". - RH, 29 noiembrie 1887
137:17 SECTIUNEA a XIV-a
137:18 Relatii sociale
137:19 Crestinismul ajunge in legatura cu lumea prin relatiile sociale. Fiecare barbat sau femeie care a primit lumina divina trebuie sa raspandeasca de asemenea lumina pe cararea celor care nu cunosc calea cea mai buna. Influenta sociala sfintita de Duhul lui Hristos trebuie cultivata pentru a aduce suflete la Mantuitorul. - MH 496