104:1 Cap. 102 - Responsabilitatea individuala
104:2 Tatal nostru ceresc nu ne cere nici mai mult, nici mai putin decat putem face cu abilitatile cu care ne-a inzestrat. El nu lasa asupra slujitorilor Sai poveri pe care acestia nu sunt in stare sa le poarte. "El stie din ce suntem facuti; stie ca suntem tarana." Prin harul Sau, noi putem duce la indeplinire tot ceea ce El cere de la noi.
104:3 "Cui i s-a dat mult i se va cere mult." Fiecare dintre noi va fi tras la raspundere pentru ca am facut chiar si cu o iota mai putin decat aveam puterea sa facem. Domnul masoara cu exactitate fiecare posibilitate pentru lucrare. Capacitatile care nu au fost folosite vor fi puse in socoteala la fel ca acelea care au fost valorificate. Dumnezeu ne considera responsabili pentru tot ceea ce am putea deveni printr-o folosire corecta a talantilor. Vom fi judecati in functie de ceea ce aveam obligatia sa facem, dar nu am facut pentru ca nu ne-am folosit puterile spre slava lui Dumnezeu. Chiar daca nu ne vom pierde sufletele, vom realiza in vesnicie care este rezultatul nefolosirii talantilor nostri. Pentru toata cunostinta si destoinicia pe care le-am fi putut castiga, dar nu le-am castigat va fi o pierdere vesnica.
104:4 Dar cand ne predam pe noi insine in intregime lui Dumnezeu si urmam directivele Sale in lucrare, El Se va considera responsabil pentru indeplinirea acesteia. El nu vrea sa ne indoim cu privire la succesul stradaniilor noastre sincere. Nici macar o data nu trebuie sa ne gandim la esec. Noi colaboram cu Cel care nu cunoaste esecul.
104:5 N-ar trebui sa vorbim de slabiciunea si incapacitatea noastra. Aceasta este o manifestare a lipsei de incredere in Dumnezeu, o tagaduire
104:6 a Cuvantului Sau. Atunci cand cartim din cauza poverilor noastre sau refuzam sa ne asumam responsabilitatile pe care El ni le da sa le purtam, noi spunem de fapt ca El este un Stapan aspru, ca ne cere sa indeplinim ceva pentru care nu ne-a dat puterea necesara. - COL 362, 363
104:7 Valoarea banilor
104:8 Banii nu ne-au fost dati ca sa ne onoram si sa ne slavim pe noi insine. Ca administratori credinciosi, trebuie sa-i folosim pentru a-L onora si glorifica pe Dumnezeu. Unii cred ca doar o parte din ceea ce au Ii apartine lui Dumnezeu. Dupa ce au pus deoparte o suma pentru scopuri religioase si caritabile, ei considera ca ceea ce le-a ramas este al lor si-l pot folosi asa cum vor. Dar ei gresesc adoptand aceasta atitudine. Tot ce avem este al lui Dumnezeu si-I vom da socoteala de modul in care am folosit ce ne-a daruit El. Cand cheltuim fiecare banut, se va vedea daca-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice si pe semenii nostri ca pe noi insine.
104:9 Banii au o mare valoare, pentru ca pot face mult bine. In mainile copiilor lui Dumnezeu, ei reprezinta hrana pentru cei flamanzi, apa pentru cei insetati si imbracaminte pentru cei goi. Reprezinta aparare pentru cei asupriti si mijloace de ajutorare pentru cei bolnavi. Dar banii nu au mai multa valoare decat nisipul, daca nu sunt folositi pentru procurarea celor necesare vietii, pentru binecuvantarea altora si avansarea cauzei lui Dumnezeu. - COL 351