24:12 Mantuitorului Isus I se aduce slava pentru ca moartea Lui nu a fost in zadar. Cu inimi fericite, pline de multumire, cei care au fost impreuna-lucratori cu Dumnezeu vad rodul muncii sufletului lor pentru pacatosii sortiti pieirii si sunt multumiti. Orele pline de ingrijorare pe care le-au petrecut, imprejurarile grele carora a trebuit sa le faca fata, durerea inimii lor deoarece unii au refuzat sa vada si sa primeasca lucrurile care aveau sa le aduca pacea, toate sunt uitate. Lepadarea de sine, de care a trebuit sa dea dovada pentru a sustine lucrarea, nu-si mai amintesc de ea. In timp ce privesc la sufletele pe care au cautat sa le salveze pentru Isus si le vad mantuite, salvate pentru vesnicie, monumente ale milei si iubirii Rascumparatorului, boltile ceresti rasuna de lauda si multumire. (RH, 10 octombrie 1907)