98:1 PLANURILE LUI DUMNEZEU SUNT CELE MAI BUNE
98:2 Planurile noastre nu sunt intotdeauna si planurile lui Dumnezeu. El poate vedea ca este cel mai bine pentru noi si pentru cauza Sa sa refuze chiar si cele mai bune intentii ale noastre, asa cum a facut in cazul lui David. Dar putem fi siguri de un lucru: ca ii va binecuvanta si ii va folosi pentru inaintarea cauzei Sale pe aceia care se consacra pe ei insisi si tot ceea ce au spre slava Sa. Daca El considera ca este cel mai bine sa nu le satisfaca dorintele, va compensa refuzul, daruindu-le dovezi ale iubirii Sale si incredintandu-le o alta lucrare.
98:3 In grija Sa iubitoare si in interesul aratat fata de noi, adesea Cel care ne intelege mai bine decat ne intelegem noi insine refuza sa ne lase sa cautam in mod egoist satisfacerea propriei noastre ambitii. Nu ne permite sa trecem pe langa indatoririle comune, dar sfinte, care se afla chiar langa noi. Adesea, aceste indatoriri reprezinta chiar pregatirea esentiala pentru o lucrare mai inalta. Deseori, planurile noastre esueaza tocmai pentru a avea succes acelea pe care le are Dumnezeu pentru noi.
98:4 Nu suntem niciodata chemati sa facem cu adevarat un sacrificiu pentru Dumnezeu. El ne cere sa-I cedam multe lucruri, dar, daca facem asa, nu renuntam decat la ceea ce ne stanjeneste in calea noastra catre cer. Chiar si cand ni se cere sa renuntam la acele lucruri care
98:5 in sine sunt bune, putem fi siguri ca Dumnezeu ne pregateste un bine si mai mare.
98:6 In viata viitoare, tainele care aici ne-au necajit si dezamagit ni se vor deslusi. Vom vedea ca rugaciunile noastre aparent neascultate si asteptarile noastre zadarnice s-au numarat printre binecuvantarile cele mai mari.
98:7 Trebuie sa privim fiecare indatorire, oricat de umila, ca fiind sacra, pentru ca ea reprezinta o parte din serviciul fata de Dumnezeu. Rugaciunea noastra zilnica ar trebui sa fie: "Doamne, ajuta-ma sa fac tot ce pot mai bine. Invata-ma cum sa fac o lucrare mai buna. Da-mi energie si voiosie. Ajuta-ma sa aduc in ceea ce fac slujirea iubitoare pe care a infaptuit-o Mantuitorul".
98:8 O LECTIE DIN VIATA LUI MOISE
98:9 Sa luam ca exemplu experienta lui Moise. Educatia pe care a primit-o in Egipt ca nepot al imparatului - si viitor mostenitor al tronului - a fost foarte riguroasa. Nu a fost neglijat nimic din cele presupuse ca vor face din el un om intelept, asa cum intelegeau egiptenii intelepciunea. A primit cea mai inalta pregatire civila si militara. El credea ca era pe deplin pregatit pentru lucrarea de a izbavi pe Israel din robie. Dar Dumnezeu judeca lucrurile altfel. Providenta Sa a hotarat pentru Moise patruzeci de ani de pregatire in pustie, ca pastor.
98:10 Educatia pe care Moise o primise in Egipt i-a fost un ajutor in multe privinte; insa cea mai valoroasa pregatire pentru lucrarea vietii lui a fost aceea care a avut loc in timpul in care era angajat ca pastor. Moise era din fire un impulsiv. In Egipt, ca favorit al imparatului si al poporului, conducator militar plin de succes, fusese obisnuit sa primeasca laude si aprecieri lingusitoare. Atrasese poporul catre sine. El spera sa implineasca in propriile sale puteri lucrarea de eliberare a lui Israel. Mult diferite au fost lectiile pe care a trebuit sa le invete ca reprezentant al lui Dumnezeu. Conducandu-si turmele in pustietatea muntilor si prin pajistile inverzite ale vailor, el a invatat credinta si blandetea, rabdarea, umilinta si lepadarea de sine. A invatat sa ingrijeasca oile slabe, sa le
98:11 oblojeasca pe cele bolnave, sa le caute pe cele ratacite, sa le suporte pe cele nesupuse, sa aiba grija de mielusei si sa le hraneasca pe cele batrane si pe cele slabite.
98:12 In aceasta lucrare, Moise a fost adus mai aproape de Marele Pastor. El a ajuns intr-o legatura stransa cu Sfantul lui Israel. Nu mai planuia sa faca o mare lucrare. El cauta sa duca la bun sfarsit cu credinciosie, ca pentru Dumnezeu, lucrarea incredintata lui. Recunostea prezenta lui Dumnezeu in jurul sau. Intreaga natura ii vorbea despre Cel Nevazut. Il cunostea pe Dumnezeu in mod personal si, meditand asupra caracterului Sau, el incepea sa fie patruns din ce in ce mai mult de prezenta Sa. El gasi scapare in bratele vesnice.
98:13 Dupa aceasta experienta, Moise a auzit chemarea cereasca de a schimba carja pastorului cu toiagul autoritatii; de a-si lasa turma de oi si de a trece la conducerea lui Israel. Porunca divina il gasi neincrezator in sine, cu o vorbire greoaie si timid. Era coplesit de sentimentul ca nu este capabil sa fie purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu. Insa a acceptat lucrarea, punandu-si toata increderea in Domnul. Maretia misiunii sale i-a solicitat aproape toate puterile mintii. Dumnezeu i-a binecuvantat supunerea neintarziata si el a devenit elocvent, increzator, cu stapanire de sine, pregatit pentru cea mai mare lucrare incredintata vreodata omului. Despre el este scris: "In Israel nu s-a mai ridicat prooroc ca Moise, pe care Domnul sa-l fi cunoscut fata in fata" (Deuteronom 34,10).
98:14 Cei care simt ca lucrarea lor nu este apreciata si care ravnesc o pozitie de raspundere mai mare sa ia aminte ca "nici de la rasarit, nici de la apus, nici din pustie nu vine inaltarea. Ci Dumnezeu este Cel ce judeca: El coboara pe unul si inalta pe altul" (Psalmi 75,6.7). Fiecare om isi are locul sau in planul vesnic al cerului. Daca vom ocupa sau nu locul acela, depinde de credinciosia noastra cand conlucram cu Dumnezeu.
98:15 Trebuie sa ne ferim sa ne plangem singuri de mila. Nu va ingaduiti niciodata sentimentul ca nu sunteti pretuiti asa cum s-ar cuveni, ca eforturile voastre nu sunt apreciate, ca lucrarea voastra este prea dificila. Gandul indreptat catre ceea ce a suportat Hristos pentru noi sa reduca la tacere orice alt gand de nemultumire. Suntem tratati mai bine decat a fost tratat Domnul nostru. "Si tu umbli dupa lucruri mari? Nu umbla dupa ele!" (Ieremia 45,5). Domnul nu are nici un loc in lucrarea Sa pentru cei care au o dorinta mai mare de a castiga cununa decat de a purta crucea. El vrea oameni care sunt mai concentrati asupra infaptuirii datoriei
98:16 decat asupra primirii rasplatii - oameni care tin mai mult la principii decat la promovare [Sau "inaltare" (vezi Psalmul 75:6,7 - n.tr.)] .
98:17 Cei care sunt umili si care isi fac lucrarea ca pentru Dumnezeu s-ar putea sa nu ofere un spectacol atat de maret ca aceia care sunt plini de neastampar si infumurare; insa lucrarea lor are valoare mai mare. Adesea, aceia care fac mare parada atrag atentia asupra lor, interpunandu-se intre popor si Dumnezeu, iar lucrarea lor se dovedeste a fi falimentara. "Intelepciunea este lucrul principal; prin urmare, dobandeste intelepciunea [Prima parte a textului citat a fost tradusa literal din varianta King James (n.tr.) ] si, cu tot ce ai, dobandeste priceperea. Inalt-o, si ea te va inalta; ea te va aduce la cinste daca o vei imbratisa" (Proverbe 4,7.8).
98:18 Pentru ca nu au hotararea de a-si asuma raspunderea si de a se schimba, multi ajung intr-o stereotipie a unui mod gresit de lucru. Dar nu trebuie sa existe aceasta. Ei isi pot cultiva puterile pentru a face cel mai bun tip de lucrare si atunci vor avea mainile mereu ocupate. Vor fi pretuiti la justa lor valoare.
98:19 Daca unii sunt calificati pentru o pozitie mai inalta, Domnul nu va pune povara numai asupra lor, ci si asupra celor care i-au pus la proba, care le cunosc valoarea si care ii pot impinge inainte in cunostinta de cauza. Cei care isi fac zilnic cu credinciosie lucrarea ce le-a fost incredintata vor auzi, la timpul stabilit de Dumnezeu, chemarea Sa: "Veniti mai sus."
98:20 Ingerii din ceruri au venit la pastori cand acestia isi vegheau turmele pe dealurile Betleemului. Tot asa si astazi, in timp ce lucratorul umil al lui Dumnezeu se achita de insarcinarea sa, ingeri ai lui Dumnezeu stau langa el, ascultandu-i cuvintele, luand nota de modul in care este dusa la infaptuire lucrarea sa, pentru a vedea daca in mainile sale pot fi incredintate raspunderi mai mari.
98:21 Dumnezeu nu-i evalueaza pe oameni dupa bogatia lor, dupa educatia sau pozitia lor. Ii evalueaza dupa puritatea motivatiei si dupa frumusetea caracterului. El cauta sa vada in ce
98:22 masura au ei Spiritul Sau si cat de mult dau pe fata asemanarea cu El prin viata lor. A fi mare in imparatia lui Dumnezeu inseamna a fi asemenea unui copilas ca umilinta, ca simplitate a credintei, ca puritate a iubirii.
98:23 "Stiti", a spus Hristos, "ca domnitorii neamurilor domnesc peste ele si mai marii lor le poruncesc cu stapanire. Intre voi sa nu fie asa. Ci oricare va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru." (Matei 20,25-26)
98:24 Dintre toate darurile pe care cerul le poate revarsa asupra oamenilor, partasia cu Hristos prin suferintele Sale este cea mai consistenta dovada de incredere si cea mai inalta onoare. Nici Enoh, care a fost schimbat si luat la cer, nici Ilie, care a urcat intr-un car de foc, nu a fost mai mare sau mai onorat decat Ioan Botezatorul, care a pierit singur in inchisoare. "Voua vi s-a dat harul nu numai sa credeti in El, ci sa si patimiti pentru El" (Filipeni 1,29).